O analiză a primei sesiuni parlamentare din 2014

Institutul de Politici Publice (IPP) a publicat luna aceasta un raport despre prima sesiune parlamentară din acest an. Îl puteţi citi integral aici. Redau câteva idei.

Deși actuala legislatură parlamentară arăta semnele unei activități consistente, prin lansarea unor proiecte extrem de importante, precum revizuirea Constituției, amendarea legilor electorale, descentralizarea administrativă, proiectul legii codului de conduită pentru parlamentari, rând pe rând toate aceste proiecte au fost abandonate. 

În schimb, în percepția publică, Parlamentul este tot mai des asociat cu toate cazurile deputaților și senatorilor anchetați de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru diverse situaţii grave, de la cazuri de corupție, conflict de interese, mită, ajungându-se inclusiv la arestări și condamnări definitive în rândul aleşilor.

Sub protecția anonimatului, votul fiind secret, majoritatea senatorilor și deputaților au respins aproape toate solicitările DNA cu privire la ridicarea imunității și începerea urmăririi penale împotriva unor colegi - parlamentari.

Neînțelegerile din cadrul coaliției de guvernare s-au reflectat și în activitatea parlamentară, multe proiecte fiind blocate deși Uniunea Social Liberală (USL) avea, în perioada acoperită de prezenta analiză, asigurată o majoritate confortabilă atât la Senat cât și la Camera Deputaților. Divergențele dintre PSD și PNL au escaladat la începutul anului, culminând cu destrămarea USL. Ieșirea PNL de la guvernare a arătat, din nou, dacă mai era nevoie, că votul asupra proiectelor de lege aflate în dezbatere în Parlament este unul strict politic.

În sesiunea care acoperă perioada februarie - iunie 2014, Legislativul a dezbătut și aprobat cu prioritate documentele primite de la Palatul Victoria. Din totalul proiectelor devenite legi, în perioada analizată, 83% au fost propuse de Guvern și doar 17% de către parlamentari.

În sesiunea parlamentară recent încheiată au fost vacantate 12 locuri de parlamentar, motivele fiind diverse, de la arestări, numiri în alte funcții, alegerea unora ca şi europarlamentari, deces. În total, din decembrie 2012 până în prezent, 22 de parlamentari au renunțat/au pierdut mandatul (8 senatori și 14 deputați). Cu mare întârziere, Guvernul a decis organizarea de alegeri parlamentare parțiale în 25 mai, fiind aleși 3 senatori și 5 deputați. În alte 8 colegii alegerile nu au fost necesare deoarece colegiile respective aveau câte 2 parlamentari aleși în decembrie 2012. Statutul parlamentarilor prevede că în astfel de cazuri nu mai pot fi organizate alegeri parțiale.

Migrația politică rămâne în continuare o problemă pentru care nu s-a luat nicio măsură politică. În sesiunea februarie - iunie 2014 nu mai puțin de 41 de parlamentari și-au schimbat partidul și implicit grupul parlamentar din care fac parte^[6]. Cumulat pe cele 3 sesiuni care au trecut din acest mandat, rezultă că 59 de deputați și senatori (10% din numărul total de parlamentari aleși în decembrie 2012) au migrat cel puțin o dată de la începutul mandatului. Numărul acestora ar putea fi chiar mai mare, dacă ținem cont de faptul că 7 deputați (Andrei Gerea, Nicu Marcu, Viorel Teodorescu, Sorin Teju, Viorel Palaşcă, Nicolae Alexandri și Daniel Chițoiu) au demisionat recent din PNL.

În final, insistăm asupra faptului că Parlamentul trebuie să se întoarcă la rolul său fundamental - cel de legiferare și să reia discuția pe temele importante în care românii au nevoie să vadă soluții: reviziuirea Constituției, educație, sănătate, reforma administrativ - teritorială, lupta împotriva corupției.