trafic

 

miercuri, 26 august 2015

Ce mai face Noua Republică (2)

0 comentarii
Ieri a avut loc şedinţa NR pe Bucureşti, cu scopul refacerii organizaţiei.

S-a discutat şi despre Congresul din 19 sept., la care voi depune şi eu o moţiune.

Redau pe scurt câteva lucruri. În urma celor două apeluri făcute de preşedintele interimar, Doru Oprea, nici o organizaţie judeţeană nu a trimis listele de delegaţi pentru Congres. Conform Statutului din 2012, după care funcţionăm, acest organizaţii sunt dizolvate de drept. (Ele vor putea fi refăcute prin strângerea unor noi adeziuni.)

Înrucât paridul are mai putini membri ca oricand, tema iniţială a Congresului - dezbaterea noului Statut şi alegerea conducerii, mi se pare caducă. Consider că la Congres trebuie să votăm o conducere minimală, care să se ocupe de refacerea organizaţiilor şi de creşterea numărului de membri, După alte 7 luni - un congres extraordinar va putea dezbate Statutul si alege o altă conducere.

Reorganizarea NR ar avea ca scop să ofere un număr reprezentativ de delegaţi pentru dezbaterea Statutului şi pentru votarea unei conduceri capabile să prezinte liste de candidaţi pentru alegerile parlamentare din 2016.

Voi reveni.
Read more...

miercuri, 19 august 2015

Noua Republică: Întâlnire la sediul central, pe 25 august

0 comentarii
Întâlnirea cu membrii Noii Republici ce va avea loc marți, 25 august 2015, ora 19, la sediul central al partidului. (str. Schitu Măgureanu nr. 17, ap. 1).



Aveţi posibilitatea să ne cunoaşteţi, sa ne puneţi întrebări şi să vă exprimaţi opinii.

Această întâlnire are ca scop şi creşterea filialei Bucureşti a Partidului Noua Republică, prin semnarea adeziunilor de către membrii noi, alegerea noii conduceri a filialei și alegerea delegaților pentru Congresul din 19 septembrie 2015. Delegaţii vor putea vota noul Statut și vor alege noua conducere centrală. Oricine are dreptul să candideze pentru a intra în conducerea partidului.

În cazul în care nu puteți fi prezent putem comunica prin email la contact@nouarepublica.2n.ro.

Despre congres am scris mai multe pe rostonline.




Read more...

Crezul Noii Republici

0 comentarii
Clasa politică sunteți voi!



De un sfert de veac, România, reintrată prin jertfă de sânge pe harta lumii libere în 1989, după o altă jumătate de veac de comunism, se zbate într-o perpetuă tranziție. Pasiunea extraordinară a scenei publice pentru subiectul politic nu numai că nu s-a diluat, dar a trecut în toți acești ani prin toate stările posibile, de la entuziasm la apatie, de la optimism la deznădejde, de la perseverența tuturor posibilităților la confuzia lui „orice este posibil”. Nu greșim spunând că astăzi românii se află pe culmile disperării, văzând cum, an de an, promisiunile sunt făcute spre a fi încălcate, corupția pare a fi generalizată, banul public este cheltuit discreționar și furat, statul este un soi de zeu modern nătâng, iar aspirațiile legitime ale indivizilor pentru o viață mai bună, dorința de prosperitate, de legalitate și justiție, dorința de a fi într-o țară în care îți place să trăiești, sunt permanent negate de o clasă politică monopolizată de o mână de partide derivate, în covârșitoarea lor majoritate, din păcatul originar al FSN-ismului. O clasă politică de tip castă privilegiată, de multe ori obtuză, limitată, incompetentă și de ce nu, rău intenționată. 

Noi, cei care am creat Partidul Noua Republică, am făcut-o nu ca un simplu exercițiu politic, ci ca un strigăt de revoltă la adresa tuturor neputințelor ce ni s-au impus ca evidențe și pe care le refuzăm hotărât. Am făcut-o pentru că noi credem că această nație, cu bunele și relele ei, ca orice nație de pe pământ, nu este menită să se dizolve în magma istoriei fără a mai avea nimic de spus. Am făcut acest partid pentru că am conștientizat că e nevoie ca, atunci când vrei cu adevărat ceva, acel ceva să fie obținut de noi toți prin noi toți. Nu vrem revoluții, nu vrem decât ca firescul să revină în viața noastră, nu vrem să ni se dea, ci să oferim, nu vrem să așteptăm, ci să facem, cu propriile noastre mâini, minți și inimi, un viitor pentru copiii noștri. Unul cum noi înșine ne-am fi dorit să-l aflăm deja. Refuzăm să mai fim oaia neagră a Europei, nu mai vrem să ne fie rușine de cei pe care îi alegem să ne reprezinte și mai mult, suntem deciși să nu mai acceptăm culpa comună ca expresie a cinicului dicton "fiecare nație are conducătorii pe care îi merită". Poate fi adevărat, dar atunci trebuie să avem cu adevărat acei conducători pe care acest popor muncitor, inventiv, tolerant și mult încercat de istorie îi merită!

Pornim din nou cu convingerea că aceleași gânduri și frământări le-au nutrit și le-au simțit și predecesorii noștri. Unii dintre ei au făcut istorie, fie că au făcut-o pe cea bună sau nu. Unii dintre ei au greșit și ne-au împovărat trecutul cu trădări, abuzuri și lașități. Alții ne-au făcut să simțim că aparținem unei nații, nu unei populații aruncate la întâmplare pe harta lumii. Mulți, foarte mulți, au făcut lucruri extraordinare, proiectând, prin geniul și munca lor, România dincolo de granițele restrânse ale Balcanilor. Cei mai mulți dintre ei au făcut altceva, infinit mai important: au fost aici și au trăit firesc, după reguli scrise sau nescrise, dar neapărat după acele norme care ne-au permis nouă astăzi să moștenim o țară, așa cum e ea astăzi, una în care oamenii continuă să viseze, să creeze, să muncească, să creadă, să iubească, să vrea, să poată. Vor fi fiind mulți cei care nu pot face aceste lucruri, sau dintre aceia care se vor simți datori să ponegrească, să urască, să nu creadă și să nu iubească, să nu înțeleagă, să nu dorească și să se simtă liberi să facă toate acele lucruri care pentru noi, ceilalți, nu reprezintă firescul. Dar ce vă putem spune este că ei sunt doar o parte, o mică parte din poporul român. Cealaltă parte, majoritatea de cele mai multe ori tăcută, împărtășește, prin legile firii, aceleași aspirații spre bine, spre frumos, spre armonie, ca orice altă majoritate tăcută de oriunde, acele majorități care, în fapt, duc mereu viitorul mai departe. 

România adevărată, cea atât de terfelită de imaginea ei publică uneori, este cea care, mai devreme sau mai târziu, în mod evident sau prin rezistență pasivă, dăinuiește și crede, poate, visează, speră și trăiește frumos, simplu și fără nevoia de a-și vedea existența pusă pe ecrane luminoase și interminabile afișe electorale. Este România profundă, a cărei existență nu se cere aprobată, regularizată, acceptată sau negată pentru un fapt pe cât de simplu, pe atât de dătător de speranță. Pentru că este aici, indiferent de cât de mult s-ar dori negată. Este aici pentru că noi suntem aici! Este prezentă oriunde mai există un român care visează să se întoarcă acasă, se vede în orice meserie profesată onest, apare oriunde cineva mai vorbește de vreo tradiție, va ieși mereu la iveală cât timp mai există oameni care știu diferența dintre „da” și „nu”, dar și valoarea lui „da” și „nu”, puse acolo unde trebuie, când trebuie. 

Partidul Noua Republică este partidul acestor oameni, a acelora care vor să iasă din tăcere și să înlocuiască ei înșiși clasa politică de care ne este acum atât de rușine. Este piatra din Agora, un loc cu câteva tălpi mai sus de caldarâmul străzii, unde oricare dintre voi, cei care vreți să puneți capăt așteptării sterile, puteți veni să vorbiți pentru a fi auziți. Pentru că atunci când vrem democrație, trebuie să începem prin a o practica și pentru că aceasta este politica. Un loc de unde poți fi auzit. Restul vine de la sine. 

Veniți dară să spuneți ce aveți de spus! Pășiți afară din masa auditoriului și cu voce calmă, dar fermă, spuneți ce credeți despre țara în care vrem să trăim! Ieșiți din anonimitatea cabinei de vot și spuneți-le celorlalți, celor pe care nu-i mai puteți vota, cum trebuie să facem, noi toți, pentru ca România profundă să iasă la suprafață! 

Și nu vă fie teamă: o mie de oameni murmurând un crez se aud mai departe decât orice difuzor electoral.



Partidul Noua Republică

18 august 2015



Vedeţi cum puteţi participa la Congresul din 19 sept. şi deveni candidat aici.



Read more...

marți, 18 august 2015

Conferinţă la Ploieşti: Sfinţii Închisorilor

0 comentarii

Read more...

vineri, 14 august 2015

Întâlnire cu Noua Republică Ilfov

0 comentarii

Marţi, 18 august, ne putem cunoaşte şi afla ceva în plus despre Partidul Noua Republică, al cărui congres va avea loc pe 19 sept.

Întâlnirea este destinată celor cu domiciliul în Ilfov sau Bucureşti, dar este bine venit oricine are de pus întrebări senatorului Valeriu Todiraşcu sau unor membri vechi ai NR.

Această întâlnire are ca scop înființarea filialei Ilfov a Partidului Noua Republică, prin semnarea adeziunilor de către membrii noi, alegerea conducerii filialei și alegerea delegaților pentru Congresul din 19 septembrie 2015. La congres vom vota noul Statut și vom alege conducerea centrală. 

Membrii fostei conduceri şi ai Comisiei de Reformă nu au dreptul să candideze la acest congres. Noua Republică este primul partid ce procedează astfel, după ce şi-a asumat eşecul din 2014. (Am scris mai multe aici.)


Aveţi ocazia să cunoaşteţi îndeaproape cum lucrează un partid serios şi să participaţi la congres, ca delegat şi/sau candidat.

Pentru alte amănunte ne puteţi scrie la: contact@nouarepublica.2n.ro

Situl oficial al partidului este aici.

Întâlnirea de marţi are loc în Voluntari, la Hotel Trecada, str. Erou Iancu Nicolae nr. 67A (vizavi de Lidl Băneasa).

V-aştept!




Read more...

joi, 13 august 2015

(4) Ceva despre: Omul politic creştin

0 comentarii


What is a Biblical job description of a good politician? Be pragmatic as Joseph, passionate as Moses, organizational skills of Jethro, strategist as Joshua, have the faith of David, the wisdom of Solomon, the project management skills of Nehemiah, the integrity of Daniel, be a diplomat as Esther, advocacy skill of Mordechai, but most of all: follow the example and principles of Jesus.

(sursa: Leo Van Doesburg, pe facebook)
Read more...

miercuri, 12 august 2015

Congresul Noii Republici: O încercare de reabilitare a politicii româneşti

0 comentarii
Pe 19 sept. are loc congresul Partidului Noua Republică (sit oficial aci).

Două noutăţi aduce acest Congres în politica românească:

- stabileşte o nouă conducere, dar membrii vechii conduceri a NR şi ai Comisiei de Reformă nu au dreptul să candideze. Este primul partid care procedează astfel după ce si-a asumat un eşec. (De ex., ca fost membru CEN şi al Preşedinţiei interimare, eu nu am dreptul să candidez acum.)

- supune dezbaterii şi votului un Statut nou, complet diferit de al celorlalte partide. Membrul de partid îşi alege traiectoria de candidat pe liste sau de activist/consilier (al NR) şi va fi supus unor grile de selecţie a căror corectitudine este garantată de principiul separaţiei puterilor.

Mecanismul de selecţie a celor mai merituoşi candidaţi şi activişti de partid este inspirat de cel după care funcţionează partidele din SUA. Acest Statut îi oferă oricui are o competenţă într-un domeniu şi este atras de lumea politicii să ajungă candidat în condiţii corecte. Cei care nu doresc să fie candidaţi, dar au ceva de oferit societăţii, pot activa în filiale sau în departamentele partidului. Suntem un partid apărător al valorilor tradiţionale; nu întâmplător credinţa este strict necesară pentru a te înhăma la o asemenea construcţie.

Noua Republică pare să propună un model ideal şi greu de realizat. Totuşi, avem un semn că el deja funcţionează: noul Statut este elaborat de persoane competente şi pasionate, fără notorietate şi care nu doresc să candideze. Sunt persoane care pot fi asimilate celor care, după sept. 2015, vor lucra în departamentele partidului.

Statutul vechi nu prevedea soluţii pentru o serie de situaţii care au contribuit la favorizarea unor erori şi abuzuri din partea vechii conduceri. Voi enumera câteva asemenea situaţii:
- puterea executivă centrală putea interveni discreţionar
- rezolvarea unui eventual conflict de interese nu era prevăzută
- asigurarea unei evidenţe a membrilor de partid şi a cvorumului respectiv nu era prevăzută
- poate cel mai important lucru: vechiul Statut nu permitea rezolvarea unui conflict din interiorul partidului. Conducerea nu era obligată să răspundă interpelărilor sau propunerilor membrilor de partid.

Vedeţi aici o comparatie între vechiul statut şi noul Statut.

Vedeţi aici o comparaţie a Statutelor după care funcţionează partidele. 

Noua Republică propune un alt mecanism de selecţie a candidaţilor, a celor ce vor ajunge în administraţie sau Parlament. Am vazut ce au oferit alte partide prin modul lor de organizare şi de a propune candidaţi, obligând alegătorii la opţiunea "răul mai mic".

Partidul trebuie reconstruit şi perfecţionat. Congresul este deschis oricui crede în reabilitarea politicii româneşti.

Vă puteţi implica în alegerea noii conduceri şi în votarea Statutului astfel:

1. Stabilim o întâlnire

2. Constituim Adunarea locală

3. Desemnăm delegații la Congresul din 19 sept. Delegaţii au şi dreptul să candideze pentru structurile de conducere.

4. Alegem conducerea centrală

5. Vedem ce putem face pentru alegerile din 2016.


e-mail: contact@nouarepublica.2n.ro
Read more...

marți, 11 august 2015

Expoziţia vehiculelor militare istorice

0 comentarii

Read more...

luni, 10 august 2015

(3) Ceva despre: Cruciade

0 comentarii


sursa: Real Crusades History
Read more...

sâmbătă, 8 august 2015

Ce mai face Noua Republică

0 comentarii

Ieri a avut loc o şedinţă interesantă a Filialei Bucureşti – Noua Republică.

Partidul s-a format ca răspuns la întrebarea „Mai e cineva aici?”. Mai sunt oameni care văd în politică soluţii la problemele societăţii? NR a răspuns, pe fond, la întrebare, prin constituire, afilierea europeană, participarea la alegeri în alianţa ARD în 2012 şi apoi, singuri pe liste, în mai 2014.

Acum NR se află în etapa în care trebuie să răspundă la întrebarea „cum facem?” Cum poate un om să acceadă la putere în partid, iar apoi în conducerea locală sau în Parlament? Ce le garantează oamenilor care au competenţă, pasiune şi dorinţa de a face politică că intră într-un sistem meritocratic de selecţie? Care este drumul de la membru de partid la cel de candidat pe liste, pe un loc eligibil? Drumul onoarei, nu al cumpărării unui loc sau a unei poziţii de conducere, făcută pentru satisfacerea intereselor personale şi de gaşcă. 

Corupţia din politica românească porneşte de la corupţia din interiorul partidelor. Din partide provin oamenii care ajung să deţină funcţii de conducere în Stat. Dacă modul de promovare în partid este centralizat, nelegitimat prin vot sau fără respectarea principiilor integrităţii, partidele ajung rapid corupte şi vor propune acelaşi tip de candidat electoratului, cel care generează corupţie şi oligarhie în conducerea Statului. Pentru a ieşi din cercul vicios, sintetizat magistral de opinia publică în sloganul „toate partidele - aceeaşi mizerie”, în noul Statut este introdusă noţiunea de fair-play, ceea ce va permite intrarea în competiţia politică a oricui va dori să participe la alegeri. 

Două traiectorii le sunt propuse membrilor NR: activezi în partid şi candidezi pentru a intra în structurile de conducere sau te oferi să intri în competiţia internă pentru a ajunge candidatul NR într-un colegiu. Prin pregătire şi perfecţionare, evaluare periodică şi garantarea de către Comisia de Integritate a corectitudinii competiţiei, candidaţii vor avea parte de aceeaşi grilă de selecţie. Deci un preşedinte de filială şi oricine dintr-un organism de conducere al NR nu vor apărea pe listele de candidaţi; ei nu vor concura pe nimeni în procesul electoral. Roul preşedintelui de filială va fi să identifice candidaţi; el nu va dispune discreţionar de resursele organizaţiei, iar această postură va fi ocolită de un amator de sinecuri. 

Separarea funcţiilor de conducere din partid de traiectoria de candidat în alegeri reprezintă principala metodă de eliminare a corupţiei interne. Desemnarea cu un an înainte a candidaţilor în alegeri elimină traseismul. Pentru conducerea NR se vor face alegeri anuale. Pare un model ideal, dar el funcţionează în alte ţări, de ex. în SUA.

O comparaţie între Statutele partidelor din România aveţi în tabelul de aici. Singurele partide care şi-au structurat cele trei puteri din interior ca independente sunt NR şi UNPR. Diferenţa apare imediat – la NR controlul reciproc al celor trei puteri este garantat. [O observaţie: din Statutul partidului M10, rezultă că numirea membrilor Comisiei de Integritate se face de către preşedinte. Un singur om decide; dacă nu eşti în graţiile lui, nu ajungi în Comisie. E un Statut aproape identic cu al PSD şi PNL.]

Congresul Noii Republici din 19 sept. va stabili dacă noul Statut este preferabil celui din 2012, înregistrat la Tribunal. În aprilie 2015, după demisia preşedintelui fondator Mihail Neamţu şi plecarea multor membri, conducerea NR şi-a asumat greşelile, care au dus la abuzuri în partid, la eşecul din alegeri şi la diminuarea încrederii în partid, atât a membrilor, cât şi a electoratului. 

O parte dintre abuzuri sunt permise de însuşi Statutul deficitar, din 2012. (O comparaţie între vechiul şi noul Stat puteţi citi aici.) Modul de funcţionare al organizaţiei trebuie să fie de aşa natură încât să permită rezolvarea conflictelor din interior şi să ofere încredere. Cei care de-a lungul timpului au părăsit NR din cauza conflictelor fără cale de rezolvare statutară sau a deciziilor discreţionare ale puterii centrale s-ar putea întoarce acum.

Comisia de Reformă, organism nestatutar, are doar rolul de a organiza Congresul şi de a propune un Statut; nici membrii ei nici ai conducerii interimare nu au dreptul să candideze la Congresul din sept. În ultimii 25 de ani, nici un partid din România nu a mai procedat astfel după o criză internă. 

Chiar şi azi, legea partidelor omite transpunerea în interiorul partidelor a principiului separaţiei celor puteri într-o organizaţie politică, principiu confirmat de Curtea Constituţională şi de Avocatul Poporului. Cele trei puteri egale, ce se verifică reciproc, vor asigura o carieră corectă în partid oricui se va înscrie în NR. (Citiţi mai multe despre asta aici.)

La prima vedere pare că oferta politică din România se va îmbogăţi graţie legii prin care un partid poate fi înfiinţat numai cu 3 membri. Unii speră că astfel PSD se va sparge, dar şansele sunt minimale. Legea e defavorabilă doar partidelor de dreapta deoarece asocierea oamenilor corecţi rămâne foarte complicată; apariţia multor partide de dreapta va compromite şi mai mult acest curent, mai ales în perspectiva alegerilor din 2020. PSD chiar are nevoie de mai multe partiduleţe care să ia electorat de la PNL şi PDL.

Modelul politic din România a produs rezultate doar pentru ceea ce numim, în mare, stânga politică. Două treimi din populaţie nu mai vine la vot. Unii nu vor mai veni niciodată. Cum îi atragi pe ceilalţi, cînd te declari un partid de dreapta? NR oferă acum o procedură care să permită afirmarea oamenilor competenţi şi cinstiţi în politică. Şi în noul Statut, partidul apără „valorile şi principiile liberalismului clasic, ale creştin-democraţiei şi ale conservatorismului modern”. Oamenii cu simpatii de dreapta au acum un vehicul şi un mecanism prin care îşi pot pune în aplicare ideile. Pentru mine, Noua Republică a fost şi este o oportunitate.





Read more...

duminică, 2 august 2015

Despre legea memoriei

0 comentarii


Preiau de pe blogurile lui Răzvan Codrescu şi Claudiu Târziu două texte excelente despre recent promulgata lege a memoriei.


Așa-numita „lege antilegionară”, prevalîndu-se de anumite excese conjuncturale (și desigur reprobabile) ale defunctului legionarism, creează cadrul inchizitorial pentru discreditarea publică „la pachet” a unor valori intelectuale și duhovnicești care legitimează cultural-artistic și moral-spiritual secolul XX românesc (dincolo de orice asociere – reală sau închipuită – cu o ideologie politică sau alta). Un secol XX românesc „epurat” de mișcarea gândiristă a lui Nichifor Crainic, de „școala” lui Nae Ionescu, de gruparea Rugului Aprins animată de Daniil Sandu Tudor, de literatura închisorilor comuniste (de la Radu Gyr la N. Steinhardt), de figuri culturale de talia lui Lucian Blaga, Ion Barbu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran etc., sau de figuri duhovnicești de talia lui Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae, Arsenie Papacioc, Iustin Pârvu, Gheorghe Calciu etc., sau de figuri eroico-martirice de talia lui Valeriu Gafencu, Mircea Vulcănescu, George Manu, Aurel State, Ion Gavrilă-Ogoranu etc., rămîne un semideșert istoric și identitar, în care își poate face mendrele, ca în țara nimănui, orice profitor abil (român sau neromân). 
Prin constanța nesimțită a exceselor lor inchizitoriale împotriva reperelor românității creștine, politrucii de serviciu ai evreimii vindicative (toți cu antecedente comuniste de care toată lumea se preface a fi uitat și care nu cad sub incidența nici unei legi), de la Muzeul Holocaustului din Washington (Radu Ioanid) pînă la Institutul Național (?!) „Elie Wiesel” din București (Alexandru Florian), mă tem că nu fac decît să reînvie, cu iresponsabilitatea unei psihopatologii obsesive, un antisemitism care murise sau trăgea să moară de moarte bună. Un aspect asupra căruia îmi propun să revin (acum e... prea cald), ca și asupra complicității indigne a noului politicianism româno-săsesc. Pînă la urmă se dovedește că unica „virtute” a lui Iohannis este aceea că trăiește în țara lui Ponta...



Scopul principal al legii antiromâneşti 217/ 2015 este instituirea fricii. Eticheta de legionar sau cea de negaţionist al holocaustului vor funcţiona ca elemente de şantaj, de marginalizare şi de teroare. 
Prin legea aceasta nu luptă nimeni cu antisemitismul inexistent la meridian românesc (după cum o arată şi şeful comunităţii evreieşti, deputatul Aurel Vainer, şi fostul director al SRI, George Maior), ci s-a creat un resort pentru autocenzură - care e mai puternică decît cenzura. 
Soluţia pentru a nu face jocul iniţiatorilor este de a mărturisi adevărul, de a nu ne autocenzura, de a combate, pe toate căile legale, această lege anticonstituţională, antidemocratică şi liberticidă, care vrea să priveze poporul român de repere duhovniceşti, eroice şi culturale esenţiale. 
Această lege este, în ultimă instanţă, şi una antisemită. Pentru că un asemenea atac la identitatea şi libertatea românilor va sfîrşi prin a stîrni o reacţie antisemită virulentă, ştiut fiind faptul că evreii au iniţiat legea şi au presat pentru adoptarea ei. Nu ştiu, zău, ce a fost în capul lui Alexandru Florian & Co. 



De acord cu un comentator de pe blog: "Poate nu prea multi realizeaza gravitatea momentului, dar aceste zile vor ramane in istorie. Legea aceasta este poate cel mai important eveniment politic de dupa 1989. Ea pune punct libertatii si marcheaza inceputul unui nou totalitarism."
Read more...