trafic

 

vineri, 28 iunie 2013

Evenimente culturale

0 comentarii


La Biblioteca Națională a României s-a deschis expoziția Regele urmărit. Expoziția este organizată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Biblioteca Națională a României, în parteneriat cu Asociația „General Nicolae Rădescu” și poate fi vizitată în perioada 27 iunie - 27 iulie, între orele 10-18.

Ada Kaleh, insula visului și a uitării, este expoziția de fotografie ce se va deschide pe 2 iulie la MȚR.

Concertul Orchestrei de Cameră Philarmonia va avea loc marți, 2 iulie, ora 19,00 la Casa Titulescu, (Şos. Kiseleff 47). Dirijor este Nicolae Iliescu. Program: Antonio Vivaldi – Concerto Grosso op. 11, Arcangelo Corelli – Sarabanda, Giga și Badinerie, Wolfgang Amadeus Mozart – Divertisment KV 136 în Re Major, Antonín Dvořák – Serenada. Un moment liric de poezie românească va susție Paula Romanescu.

Dezbaterea Petarda persană va avea loc miercuri, 3 iulie ora 16.00, la Casa Titulescu. Vor vorbi: Mihail DOBRE, secretar de stat pentru afaceri globale (MAE), Sergiu CELAC, ambasador, Liviu MUREŞAN, preşedintele executiv al Fundaţiei Eurisc, Vasile SIMILEANU, directorul revistei Geopolitica, Corneliu VLAD, publicist, și Carmen GAVRILĂ, reporter Radio România Actualităţi

Miercuri, 3 iulie, ora 19.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38, București) va avea loc o reprezentație cu spectacolul de teatru Cehov reîncărcat, oferit de Facultatea de Arte, specializarea Actorie, din cadrul Universităţii Hyperion, în colaborare cu ICR. Intrarea este liberă.

În holul central al Arhivelor Naționale ale României, cei interesaţi pot viziona documente originale din perioada comunismului, grupate sub titlul Vacanţele nomenclaturii. Materialul documentar provine din fondul C.C. al P.C.R. Albume foto. Viaţa privată a lui Nicolae Ceauşescu. Documentele vor fi expuse până pe 12 iulie.

Expoziția de fotografie Copilăria regală poate vizitată la Arhivele Naționale până în dec. 2013.


Read more...

joi, 27 iunie 2013

Revizuirea Constituției și interesul național (”împărțirea producției” versus ”concesionare”)

0 comentarii
de prof. univ. Afrodita Iorgulescu


Constituţia actuală  spune, la Art. 135,  că statul trebuie să asigure  protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară şi exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional. Iar la Art. 136, spune că bogăţiile de interes public ale subsolului, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental etc. fac obiectul  exclusiv al proprietăţii publice, iar  bunurile proprietate publică sunt inalienabile şi pot fi concesionate. Deci, Constituţia actuală se referă la „concesionare” ca singura modalitate de contractare între stat şi o companie română sau străină a resurselor naturale ale subsolului (aur, argint, cupru, petrol, gaze naturale etc.) (Anexa 1).  

În consecinţă, legea Minelor 85/2003 (care se referă la aur, argint, cupru etc.) spune că  resursele minerale se pun în valoare prin activităţi miniere care se concesionează, în schimbul unei redevenţe miniere cuvenită bugetului de stat, care se stabileşte la o cotă procentuală din valoarea producţiei miniere (acum  cota este de 4% la aur, argint, cupru etc.), titularul licenţei de concesionare pentru exploatare având dreptul  să dispună asupra cantităţilor de produse miniere realizate (Anexa 1).

La fel, legea Petrolului  238/2004 (care se referă la  petrol şi la  gaze naturale convenţionale, nu şi la gazele de şist, care sunt neconvenţionale!), spune că operaţiunile petroliere se concesionează, în schimbul unei redevenţe petroliere către bugetul de stat,  stabilită la o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase, titularul acordului petrolier având  dreptul să dispună asupra cantităţilor de petrol ce îi revin, conform clauzelor acordului petrolier, inclusiv să le exporte (Anexa 1).

Sunt însă exploatate resursele naturale (minerale şi  petroliere) în interes naţional prin concesionare? Categoric nu. Voi ilustra  cu  două exemple.

Exemplul 1. Să presupunem, prin absurd, că ar fi aprobat proiectul gigantic şi distructiv al companiei mixte Roşia Montană Gold Corporation S.A. – RMGC pe scurt (RMGC este un mariaj în trei între Gabriel  Resources (Jersey) şi statul român (Minvest),  „terţul interesat” fiind Gabriel Resources (Canada),  compania  cotată nu se ştie cum la bursă în 1996  pe seama aurului de la Roşia Montana; Gabriel  (Jersey) este subsidiara în proporţie de 100% a lui Gabriel (Canada) din 1997) www.ase.ro/rosia_montana/index.asp. RMGC are o licenţă de concesiune pentru exploatare a minereurilor auro-argentifere la Roşia Montană, obţinută prin transfer de la Minvest. Statul  român deţine  teoretic 19,31 %  din acţiunile RMGC  (practic  doar 0,02 %  din acţiuni,   până ce statul nu achită  datoria de 40.069.332,49 USD la Gabriel  (Jersey)), pentru împrumutul luat  ca să facă faţă majorărilor de capital din 2004 şi 2009 ale RMGC), iar Gabriel  (Jersey) deţine teoretic 80,69 % din acţiuni. Numai pentru construcţia minei ar trebui circa un miliard euro, din care statul ar trebui să achite 19,31 %. Presupunând că Gabriel  (Canada) ar reuşi să atragă aceste fonduri, ar fi nevoie de noi majorări de capital la RMGC, prin care să fie încorporate aceste fonduri. Deci  statul român ar trebui să se împrumute din nou la Gabriel  (Jersey). Şi de la producţia primului gram de aur până la obţinerea de dividende de către statul român, ar mai trece 12 ani  (pay back-ul pentru România calculat de noi) şi, din primele dividende, Minvest ar trebui să achite mai întâi datoriile pe care le are deja  şi le-ar face pe viitor la Gabriel (Jersey) şi abia apoi ar putea să-şi achite datoriile pe care le are şi le-ar  mai acumula la stat;  şi abia după aceea  ar  putea  vorbi de profit. Gabriel (Jersey)  (sau cine ar deţine atunci licenţa de exploatare) va putea să dispună de toată cantitatea de aur ce i-ar reveni (teoretic 80,69% din totalul extras).  Deci, practic, tot aurul extras la Roşia Montană ar părăsi România, noi alegându-ne cu cianurile ce ar rămâne în locul lui. Deci, un stat cu resurse minerale, pe care vrea să le exploateze, dar care  nu are bani,  cum este cazul României acum, nu se poate angaja să concesioneze într-o societate mixtă, cum este RMGC, şi într-un proiect gigantic, pentru că nu poate face faţă cheltuielilor.

Exemplul 2. Să  presupunem, tot prin absurd, că Chevron ar ajunge să exploateze gaze de şist în Dobrogea de sud, unde a primit trei acorduri petroliere de concesionare (cu toate că legea Petrolului 238/2004 nu  permite acest lucru, ea  nefăcând  referire la gazele de şist). Chevron ar dispune atunci  prin lege de toată cantitatea  de  gaze  de şist obţinută de el, pe care va putea să o exporte. Deci, tot gazul de şist extras ar părăsi România, noi alegându-ne cu dezastrul ecologic ce ar rămâne în urma lui.  Romania ar  obţine, deci,  în urma concesionării,  ceva bani (sub formă de redevenţă petrolieră şi alte taxe), dar  „zero” gaze de şist şi dezastru ecologic în zonă; statul român ar putea  cumpăra de la Chevron gaze  neconvenţionale (de şist) româneşti (dacă Chevron ne-ar vinde),  în loc să cumpere din altă parte gaze convenţionale. Aşa îşi va câştiga România independenţa energetică ? Este aceasta  o afacere în interesul naţional?  Evident, nu este.

Soluţia nu este deci “concesionarea”, ci “împărţirea producţiei”, cum a propus Academia Română.

Contractul de împărţire a producţiei (Production Sharing Agreement, PSA pe scurt) a fost  introdus în Indonezia în 1966 pentru petrol. În PSA, după modelul arendei din agricultură, contractorul  “operează pe riscul şi cheltuiala sa, şi primeşte o cotă specificată din producţie ca recompensă. Astfel, diferenţa principală faţă de concesiune este proprietatea resursei minerale. Dacă sub concesiune tot petrolul brut produs aparţine contractorului, sub PSA el este în proprietatea guvernului gazdă, şi cota din producţie alocată contractorului poate fi privită ca plată sau compensaţie pentru riscul asumat şi pentru serviciile oferite.”
(Production-Sharing Agreements: An Economic Analysis”, de Kirsten Bindemann, de la Oxford Institute for Energy Studies, Octombrie 1999,   pag. 9, 10

Să observăm că  în perioada 1990-1995,  în România, regimul juridic de punere în valoare a petrolului a fost împărţirea producţiei, nu concesionarea  (a se vedea de exemplu  ‘Contractul de explorare şi împărţire a producţiei’ (87 pagini)  încheiat la 6 august 1992 (H.G. 570/1992) între Rompetrol S.A. (‘COMPANIA’)  şi companiile Enterprise Oil Exploration Limited  şi Canadianoxy (Romania) Ltd. (‘CONTRACTORUL’)  – actualmente  între ANRM. şi  Sterling Resources Ltd. – contract  desecretizat în 2009  şi aflat  pe site-ul ANRM (www.namr.ro). Din acest contract,  vedem că la împărţirea producţiei de ţiţei brut statul   avea 45 % şi companiile străine   aveau 55  % (Art. XII, pag. 28)).

După 1995,  legile  petrolului (din 1995, 2004)  şi minelor (din 1998, 2003) au înlocuit împărţirea producţiei cu concesionarea, şi au  fost concepute în spiritul  politicii “porţilor deschise” (deplină egalitate de tratament între capitalurile străine şi cel naţional), fiind  din ce în ce mai defavorabile statului român:  legea petrolului  nr. 134/1995 prevedea concesionarea, cu redevenţă  variabilă,  în natură, pentru ca în  legea petrolului nr. 238/2004, redevenţa petrolieră  să devină fixă, în bani, nu în natură, de maximum  13,5 % pentru  zăcăminte care  produc peste 100.000 tone/trimestru la ţiţei/condensat şi de maximum 13% pentru zăcăminte care produc peste 200 milioane m.c./trimestru la gaze naturale.

De ce oare  a fost   legiferat  regimul  unic al concesiunilor,  excluzându-se astfel  împărţirea producţiei încă în Constituţia din 1991? Se ştie  doar că pentru o ţară săracă (cum este şi  România) este avantajoasă împărţirea producţiei, nu concesionarea. Cineva  de la ANRM a spus că  din cauză că în ţările  Uniunii Europene se foloseşte concesionarea; dar Malta şi Cipru sunt în Uniunea Europeană (din 2004) şi folosesc împărţirea producţiei. Sau poate pentru că SUA foloseşte concesionarea? Am observat că Ucraina şi Rusia folosesc  împărţirea producţiei; din cauza lor o fi? 

George Friedman (Stratfor) ne-a spus recent în faţă nişte adevăruri   care  ar trebui să ne trezească la realitate, ca un duş rece: pe scurt,  că nu există ţări prietene, ci  doar  interese economice; că să ne bucurăm că nu am intrat în zona euro;  să nu mai umblăm să facem pe placul Uniunii Europene sau SUA, să ne vedem de  interesul naţional şi să ne ridicăm prin propriile puteri.  Sună cunoscut, nu?  Ne aminteşte de   “politica prin noi înşine”, promovată de liberali în perioada interbelică.

Având în vedere cele de mai sus, consider că este în interesul naţional ca în Constituţia revizuită  (sau în noua Constituţie !) să nu mai apară concesionarea ca singura modalitate de contractare (fie  este adăugată şi împărţirea producţiei  lângă concesionare (necesară poate în unele cazuri), fie nu se precizează nimic, lăsând noile legi ale  minelor şi petrolului  să  facă aceste precizări).



Anexa 1 (Constituţia, Legea minelor şi Legea petrolului)

  • Constituţia:
                  Art. 135:
       (1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera initiaţivă şi concurenţă.
      (2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;
b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;
...
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;

e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;

f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii;
g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene.
               Art.  136:
(1)   Proprietatea este publică sau privată.
(2)    Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
      (3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul  exclusiv al proprietăţii publice.
       (4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică....

  • Legea Minelor 85/2003  (care se referă la aur, argint, cupru etc.)  spune:
-  „Art. 13 Resursele minerale se pun în valoare prin activităţi miniere care se concesionează persoanelor juridice  române sau străine, ...”
Art. 3 -  În înţelesul prezentei legi, termenii folosiţi se definesc după cum urmează: ...
8. concesiune minieră – operaţiunea juridică prin care statul, reprezentat de autoritatea competentă, în caliate de concedent, transmite pentru o perioadă determinată unei persoane, în calitate de concesionar, dreptul şi obligaţia de a executa, pe risc şi cheltuială proprii, activităţi miniere având ca obiect resursele minerale ce cad sub incidenţa prezentei legi, în schimbul unei redevenţe miniere pentru exploatare şi al unei taxe pe activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale; ...
- Art. 45. – (1) Redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat se stabileşte la o cotă procentuală din valoarea producţiei miniere, după cum urmează: ...
(este acum de 4% la aur, argint, cupru etc.)
- Art. 38.- Titularul licenţei/... are următoarele drepturi: ...
c) să dispună asupra cantităţilor de produse miniere realizate; ...

·         Legea Petrolului  238/2004 (care se referă la  petrol şi gaze naturale) spune:
- „Art. 27. – (1) Operaţiunile petroliere, inclusiv bunurile necesare realizării acestor operaţiuni aflate în proprietate publică, se concesionează în condiţiile prezentei legi de către autoritatea competentă. ...
- Art. 2. În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile folosite se definesc după cum urmează: ...
7. concesiune petrolieră semnifică operaţiunea juridică prin care statul român, reprezentat de autoritatea competentă, în calitate de concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane juridice române sau străine, în calitate de concesionar, dreptul şi obligaţia de a efectua, pe risc şi cheltuială proprii, operaţiuni petroliere ce cad sub incidenţa prezentei legi şi dreptul de a utiliza buburile aflate în proprietate publică, necesare realizării operaţiunilor petroliere, în schimbul unei redevenţe;...
- Art. 49. – (1)  Titularii acordurilor petroliere sunt obligaţi la plata către bugetul de stat a unei redevenţe petroliere.
(2) Redevenţa petrolieră se stabileşte astfel:
a) o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase,  ...
- Art. 47. - Titularul acordului petrolier are  următoarele drepturi:...
e) să dispună asupra cantităţilor de petrol ce îi revin, conform clauzelor acordului petrolier, inclusiv să le exporte; ...”
Anexa 2 (Concesionare versus împărţirea producţiei  şi alte tipuri de contract)
Citate  din studiul “Production-Sharing Agreements: An Economic Analysis” (93 pagini) , scris de Kirsten Bindemann, de la Oxford Institute for Energy Studies, in Octombrie 1999 (în traducerea noastră):

Acordurile de împărţire a  producţiei  (AIP)  (Production-Sharing Agreements (PSAs)) sunt printre cele mai folosite aranjamente contractuale pentru explorarea şi exploatarea petrolului. Sub un AIP, statul ca proprietar al resurselor minerale  angajează o companie de petrol străină (CPS)  drept contractor care va furniza servicii financiare şi tehnice pentru  operaţii de explorare şi exploatare. Statul este în mod tradiţional  reprezentat de către guvern sau de una din agenţiile sale ca fiind compania de petrol naţională (CPN).
CPS  încheie  un  acord  cu o anume cotă  de împărţire  a petrolului produs ca o recompensă pentru riscul asumat şi serviciul făcut. Statul, însă, rămâne proprietarul petrolului produs .... Guvernul său  (CPN-ul său)  are de obicei opţiunea să participe în diferite moduri  la procesul de explorare şi exploatare.  (pag. 1)...

Distingem patru tipuri de contracte de bază  în domeniul petrolului: concesiunile,
acordurile de împărţire a  producţiei  (AIP)  (Production-Sharing Agreements (PSAs)),
contractele de service şi  joint ventures. Fiecare formă poate fi folosită pentru a realiza acelaşi scop. Diferenţele între tipurile de contracte sunt de natură conceptuală  în special în legătură cu  nivelurile de control acordate contractorului străin, aranjamentele privind compensaţiile şi nivelurile de implicare ale companiei  de petrol naţională (CPN).

1. Experienţa din Orientul Mijlociu cu concesiunile clasice (începând cu 1900 aproximativ)  a fost caracterizată de patru trăsături:
-          drepturile acordate companiilor străine acopereau arii vaste şi uneori o ţară
întreagă,
-          contractele erau semnate pentru perioade lungi de timp,
-          contractorul străin avea control deplin asupra programului şi modului în care
rezervele minerale erau dezvoltate;  nu exista  obligaţia să producă, de aceea, în timpurile în care preţul petrolului era scazut,  firma putea reduce producţia fără a fi penalizată,
-          guvernul gazdă  nu avea nici un drept în afara dreptului de a primi o plată funcţie
de producţie.
...............
          În jurul anilor 1930, contractul standard  american  de concesiune era foarte diferit de  concesiunile din Orientul Mijlociu:  concesiunile erau anulate dacă  nu se făcea producţie după un număr specificat de ani,  redevenţa era de 1/8 din producţie. În anii 1950 multe concesiuni au fost renegociate.
           Restructurarea sistemului concesiunii a pus trei întrebări esenţiale ...: Cât de mult control este dat companiei străine ?  Cum este definită  împărţirea venitului anual? Cum ar trebui să se implice firma straină în ţară ? 

2. În anii 1960 ( mai precis în 1966 n.n.), guvernul Indoneziei a introdus acordurile de împărţire a  producţiei ca răspuns la criticile crescânde şi la ostilitatea faţă de sistemul concesiunilor existent. ... caracteristicile de bază ale AIP sunt: Petrolul este proprietatea statului, care aduce o companie de petrol străină (CPS)   să exploreze şi  ... să  dezvolte resursa. CPS operează pe riscul şi cheltuiala sa, şi primeşte o cotă specificată din producţie ca recompensă. Astfel, diferenţa principală faţă de concesiune este  proprietatea resursei minerale. Dacă sub concesiune tot petrolul crud produs aparţine lui CPS, sub AIP el este în proprietatea guvernului gazdă, şi cota din producţie alocată lui CPS poate fi privită ca plată sau compensaţie pentru riscul asumat şi pentru serviciile oferite.  (pag. 9, 10)

Cota de împărţire a producţiei între  stat (CPN) şi  CPS diferă funcţie de producţie, putând ajunge la  80 la 20. (pag. 21)”



Read more...

luni, 24 iunie 2013

Evenimente culturale

0 comentarii
Conferința Din temnițe spre sinaxare are loc marți, 25 iunie, ora 18, la Studioul Horia Bernea. Vor vorbi: Demostene Andronescu, fost deținut politic, Danion Vasile, scriitor, și Ciprian Voicilă, sociolog. Intrarea este liberă.

Miercuri, 26 iunie, ora 9.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38), E.S. Daithí Ó Ceallaigh, Director General al Institutului pentru Afaceri Europene şi Internaţionale, Preşedinte al Consiliul de presă Irlandez va susţine conferinţa Uniunea Europeană: limite ale integrării?. La eveniment vor participa Dan Petre, director al Instititului Diplomatic Român, și E.S. Oliver Grogan, ambasadorul Irlandei la Bucureşti. Prelegerea va fi urmată de discuţii (în limba engleză). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Conferința Relațiile româno-ruse la zece ani de la semarea Tratatului politic de bază. Context istoric, bilanț și perspective are loc la INST miercuri, la ora 11.

Joi, 27 iunie, orele 17, la Biblioteca Națională a României va avea loc vernisajul expoziției Regele urmărit.
Expoziția este organizată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Biblioteca Națională a României, în parteneriat cu Asociația „General Nicolae Rădescu”.

Dezbaterea Abordări literare ale credinței, cu Mihaela Voicu și Roxana Sorescu, va avea loc joi, 27 iunie, ora 19, la Facultatea de Teologie Romano-Catolică. Moderator va fi prof. dr. Francisca Băltăceanu (Universitatea din București). Conferențiari sunt prof. dr. Mihaela Voicu (Universitatea din București), cu tema Drumul spre credinţă - şi limitele lui - al unui erou exemplar. Cavalerul Lancelot în „La Queste del Saint Graal“, și dr. Roxana Sorescu (Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“), cu tema Cei chemați și cei în căutare - alături pe aceeași cale. Semnele lor literare. Intrarea este liberă.

Noaptea albă a fotografiei (prima ediție) are loc pe 27 iunie.

Masă rotundă cu tema Credința în epoca secularizării va avea loc vineri, 28 iunie, ora 11.00. Vor interveni: Î.P.S. Ioan Robu, Acad. Alexandru Surdu, Acad. Gheorghe Vlăduțescu, Acad. Alexandru Boboc, Prof. dr. Daniel Barbu, C.S.I dr. Violeta Barbu, Conf. dr. Wilhelm Tauwinkl, Dr. Gabriela Blebea Nicolae. Moderator: Pr. prof. dr. Wilhelm Dancă.




Read more...

sâmbătă, 22 iunie 2013

Valeriu Gafencu nu mai este cetățean de onoare al orașului Târgu-Ocna

0 comentarii

În ședința de ieri a Consiliului Local, lui Valeriu Gafencu, supranumit Sfântul Închisorilor, i-a fost retras titlul de cetățean de onoare al orașului Târgu-Ocna, după ce proiectul de hotărîre fusese respins pe 30 mai a.c. Ieri, din 17 consilieri locali, doar unul a votat împotrivă. La ședință a fost prezent și un senator PSD.

Pentru un creștin se ridică întrebarea: pe cine deranjează un sfânt? Iar pentru un liber-cugetător - pe cine deranjează un mort fără mormânt, respectat și iubit de zeci de mii de oameni?

Sau poate ca Sfântul dorește să se facă cunoscut pentru tot mai multă lume?! Necunoscute sunt căile Domnului.


Read more...

miercuri, 12 iunie 2013

Evenimente culturale

0 comentarii
Fascinația culorii, expoziţia personală a artistei de 12 ani, Bianca Sora, poate fi vizitată la Biblioteca Ion Creangă. Lucrările sunt executate în ulei pe pânză, pastel cretat pe hârtie, acuarelă şi creion.

În spaţiul expoziţional permanent al Memorialului Sighet la Bucureşti (str. Jean Louis Calderon nr. 66), deschis zilnic între orele 10-18, poate fi vizitată Expoziţia Braşov 1987, realizată de Asociaţia 15 noiembrie 1987 din Braşov cu sprijinul CNSAS.

Conferința Kosovo - principii contra pragmatism are loc miercuri, ora 16, la Fundația Europeană Titulescu. 

Miercuri, 19 iunie, ora 18, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr.38), acad. Eugen Simion va susține prelegerea Are un viitor modelul cultural francez? Evenimentul face parte din seria Conferințele ICR. Intrarea este liberă.

Joi, 20 iunie, ora 11, la ICR va avea loc dezbaterea cu tema Regionalizarea României. Întâlnirea este organizată de Societatea Română de Geografie și ICR. La dezbatere vor lua parte acad. Dan Balteanu, directorul Institutului de Geografie al Academiei Române, prof. univ. dr. Mihai Ielenicz, președintele Societății de Geografie din România, și prof. univ. dr. Pompei Cocean, directorul Centrului de Geografie Regională al Universității Babeș-Bolyai. Accesul publicului este liber.

Festivalul Internațional de Folclor Muzici și Tradiții în Cișmigiu are loc în perioada 21-23 iunie.

Târgul de ie românească are loc între 22 și 23 iunie la Alchemia (Calea Moșilor 95). Intrarea costă 10 lei.


Ziua Internațională a Refugiatului va fi sărbătorită în week-end în Parcul Național, printr-un târg de produse tradiționale.

Festivalul de cultură indiană Namaste are loc la Muzeul Satului între 20 și 23 iunie.

Conferința Din temnițe spre sinaxare va avea marți, 25 iunie, ora 18, la Studioul Horia Bernea. Vor vorbi: Demostene Andronescu, fost deținut politic, Danion Vasile, scriitor, și Ciprian Voicilă, sociolog. Intrarea este liberă.


Institutul Cultural Român, Ambasada Irlandei şi Facultatea de Ştiinţe Politice a Universității Bucureşti organizează miercuri, 26 iunie, ora 9.00, la sediul ICR, conferinţa Uniunea Europeană: limite ale integrării?, susţinută de E.S. Daithí Ó Ceallaigh, Director General al Institutului pentru Afaceri Europene şi Internaţionale, Preşedinte al Consiliului de Presă Irlandez. Dl. Ó Ceallaigh a fost ambasador al Irlandei la Organizaţia Naţiunilor Unite din Geneva (2007-2009), în Marea Britanie (2001-2007), Finlanda şi Estonia (1993-1998). La eveniment vor participa Dan Petre, Director al Instititului Diplomatic Român, și E.S. Oliver Grogan, Ambasadorul Irlandei la Bucureşti. Prelegerea va fi urmată de discuţii (în limba engleză). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.



Read more...

Dezabatere CSIC: BOR sub comunism

0 comentarii
Nu avem încă suficiente studii de referință pentru a judeca atitudinea Bisericii din timpul regimului comunist, dar putem constata că societatea românească de astăzi nu este secularizată. (continuarea  aici)
Read more...

vineri, 7 iunie 2013

Evenimente culturale

0 comentarii

Reprezentanţa Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Ebert, organizează masa rotundă cu titlul Capitalismul românesc, încotro? Modelul de creştere economică post-1989. Dezbaterea este organizată cu ocazia lansării studiului Capitalismul românesc, încotro?, elaborat de Daniel Dăianu şi Bogdan Murgescu. Evenimentul va avea loc în data de 10 iunie, ora 10:00, la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene (Str. Vasile Lascăr, nr. 31).

Lăcrămioara Stoenescu, autoarea cărții Memoria stigmatelor, organizează masă rotundă Întâlnire cu personajele cărții, luni, ora 18, la Jockey Club. Participă: Adrian Muraru, Silviu Moldovan, Dinu Zamfirescu, Iulia Deusch, Octavian Bjoza, Ileana Verziu, Mihai Bodescu și Oltea Ștefănescu.

Conferința lui Richard Swinburne, profesor la Universitatea Oxford, intitulată Mind, Brain and Freewill, va avea luni, 10 iunie, ora 14, la Facultatea de Filosofie.

Dezbaterea Biserica Ortodoxă Română sub comunism, organizată de CSIC, are loc marți, 11 iunie, ora 18, la Biblioteca Națională.

Asociația pentru Promovarea Culturii și Responzabilizare Civică, împreună cu Facultatea de Istorie, Universitatea București și Institutul Verde, organizează dezbaterea cu tema: RELIGIE și MODERNITATE. Protagoniștii dezbaterii sunt: REMUS CERNEA și MIHAIL NEAMȚU. Moderator va fi Cătălin Raiu. Dezbaterea va avea loc marți, 11 iunie, începand cu orele 18.30, în cadrul Facultății de Istorie, etaj III, Amfiteatrul Vasile Pârvan.

În ciclul "Întâlniri Sophia" vă propunem o seară duhovnicească despre noul ierarh si tămăduitor al zilelor noastre, arhiepiscopul Luca al Crimeii, marți 11 iunie, ora 18. Invitati: pr. Gheorghe Oprea, capela Institutului Național de Endocrinologie C.I. Parhon, pr. Casian Dabija, preot slujitor la biserica parohiei Cornetu, dr. Aurelia Luchian, membru AMFOR și realizatoarea emisiunii "Viața sănătoasă"/TV Trinitas, și Tatiana Banyai, consilier spiritual la Centrul de îngrijiri paleative pentru bolnavii de cancer "Sf. Irina"/ Voluntari.

Joi, 13 iunie, de Înălțare (Ziua Eroilor) va avea loc cea de-a doua ediție a Marșului Sfinților Eroi, dedicat tuturor martirilor neamului românesc.
Marșul va porni la ora 18:00 de la Biserica Krețulescu de pe Calea Victoriei, va continua până la Casa Armatei și apoi pe Bd. Elisabeta până la Liceul Lazăr și se va incheia în fața Bisericii Sfântul Ilie Gorgani.


Conferința Sclavie sau libertate? România după marele jaf, susținută de Mihail Neamțu, are loc joi, ora 19, la Casa de Cultura a Studenților.

Noaptea Institutelor Culturale (14-15 iunie) este organizată de 12 centre şi institute culturale aflate sub egida EUNIC – British Council, Centrul Ceh, Centrul Cultural Turc „Yunus Emre“, Delegaţia Wallonie-Bruxelles, Forumul Cultural Austriac, Goethe-Institut, Institutul Balassi - Institutul Maghiar din București, Institutul Cervantes, Institutul Cultural Român, Institutul Francez, Institutul Italian de Cultură și Institutul Polonez, cărora li se vor alătura anul acesta Reprezentanța Comisiei Europene în România și Biroul de Informare al Parlamentului European în România.

Duminică, 16 iunie, ora 16, la Librăria Predania are loc expoziția caritabilă de pictură pe pânză, xilogravuri și obiecte sculptate făcute de copiii de la Centrul Misionar Sf. Nicolae, Parohia Jilava, sub îndrumarea Pr. Emanuel Ganciu și a Ralucăi Băloiu, alături de un workshop gratuit de actorie și confecționare păpuși (coordonatori: Raluca Băloiu și Andreea & Matei Dobrovie). Intrarea este liberă.

Conferința Belarus, interferențe și perspective istorice, susținută de E.S. Serghei Molunov, însărcinat cu afaceri a.i. al Republicii Belarus în România, are loc miercuri, 19 iunie, ora 11, la INST. 


Celebrarea a 1900 ani de la ridicarea Coloanei lui Traian, Columna MCM, într-o serie de evenimente culturale, are loc la Muzeul Naţional de Istorie. 
Read more...

Dezbatere CSIC: BOR sub comunism

0 comentarii





Care erau opţiunile ierarhiei Bisericii Ortodoxe Române în gestionarea relaţiei cu statul după 1945? Cum a colaborat şi cum a rezistat Biserica sub regimul comunist ateu?

Read more...

marți, 4 iunie 2013

Conferinţa lui Richard Swinburne - The Problem of Evil

0 comentarii
Perspective contemporane asupra filosofiei religiei

Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică al Universităţii Spiru Haret va organiza pe data de 7 iunie, Sala Senatului, Bucureşti, str. Ion Ghica, nr. 13, sector 3, orele 14.00-16.00, 
evenimentul cultural Contemporary Philosophy of Religion: Issues and Approaches (Filosofia contemporană a religiei: abordări si problematici), susţinut în plan media de TV 
H2.O, HFM2.O Radio şi Opinia Naţională.

Acest eveniment îl are ca invitat pe Richard Swinburne, Profesor universitar, Universitatea Oxford, care va susţine prelegerea The Problem of Evil (Problema răului). Moderatorul acestei sesiuni culturale va fi Conferenţiar universitar dr. George Lăzăroiu, Facultatea de Jurnalism şi ştiinţele Comunicării, Universitatea Spiru Haret. 

Richard Swinburne a absolvit facultatea şi studiile postuniversitare de filosofie la Universitatea din Oxford, urmate de o diplomă în teologie (1960). Având burse de cercetare atât la Oxford, cât şi la Leeds, el a activat în aria istoriei şi filosofiei ştiinţei. Publică Space and Time
(1968, 1980) şi An Introduction to Confirmation Theory (1973), cea din urmă tratând evaluarea probabilităţii ipotezelor care privesc dovezile necesare pentru confirmarea sau infirmarea unei teorii. A fost conferenţiar de filosofie la Universitatea din Hull, 1963–1972, profesor de filosofie la 
Universitatea din Keele, 1972–1984, şi profesor de Filosofie a religiei creştine, 1985–2002, la Universitatea din Oxford. Este membru al Academiei Britanice. 

Read more...

duminică, 2 iunie 2013

Evenimente culturale

0 comentarii

Institutul Cultural Român şi Uniunea Arhitecţilor din România vă invită la vernisajul expoziţiei Arhitecţi români creatori de patrimoniu cultural, luni, 3 iunie, ora 17.00, la sediul ICR. Expoziţia va fi deschisă până la 14 iunie și prezintă cele mai importante opere de arhitectură edificate în cei 120 de ani de existenţă a breslei – peste 100 de panouri cu operele arhitecţilor români, construite între anii 1869 şi 1989. 

Miercuri 5 iunie, ora 12.00, Institutul Geologic al României în parteneriat cu  Universitatea Bucureşti - Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului organizează  la Muzeului Naţional de Geologie conferinţa cu tema Geologie: natură, cultură, artă. Va vorbi prof. Dan Grigorescu. Intrarea este liberă.

Grupul pentru Dialog Social şi Asociaţia Federaliştilor Europeni din România vă invită miercuri, 5 iunie,ora 17.30, la cea de-a treia dezbatere din 2013, organizată în cadrul seriei de întâlniri pe teme europene intitulate CAFENEAUA EUROPEANĂ “ÎMPREUNĂ PENTRU EUROPA”, cu tema: Imigraţia în România – reglementare şi integrare.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românescîn parteneriat cu Jockey Club Român, dedică următorul Salon al Memoriei Exilului Românesc jurnalistului Mircea Carp, figură marcantă a exilului românesc, şi memoriei liderului social-democrat Ion Flueraş, care va fi evocat de nepotul său. Evenimentul va avea loc joi, 6 iunie, ora 17.30, la sediul Jockey Club Român, din str. Episcopiei, nr. 9.

Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică al Universităţii Spiru Haret va organiza vineri, 7 iunie, orele 14.00-16.00, evenimentul cultural Contemporary Philosophy of Religion: Issues and Approaches, ce îl are ca invitat pe Richard Swinburne, Profesor universitar, Universitatea Oxford, care va susţine prelegerea The Problem of EvilModerator va fi Conferenţiar universitar dr. George Lăzăroiu. 


Târgul de carte pentru copii miniLibri are loc la Muzeul Antipa între 8 şi 9 iunie.


Asociaţia pentru Promovarea Culturii şi Responzabilizare Civică împreuna cu Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti şi Institutul Verde organizează dezbaterea cu tema: RELIGIE SI MODERNITATE. Protagoniştii dezbaterii sunt: REMUS CERNEA şi MIHAIL NEAMŢU. Moderator: Catalin RaiuDezbaterea va avea loc marti, 11 iunie, incepand cu orele 18.30, în cadrul Facultăţii de Istorie, etaj III, Amfiteatrul Vasile Pârvan.



Centrul de Studii în Istorie Contempornaă organizează dezbaterea Biserica Ortodoxă Română sub comunism, marţi, 11 iunie, ora 18, la Biblioteca Naţională. La aceste întrebări vor căută să răspundă invitaţii celei de-a doua întâlniri din seria Dezbaterilor CSIC: Adrian Nicolae Petcu (cercetător CSNAS), prof. univ. dr. Radu Carp (Facultatea de Ştiinţe Politice) şi pr. prof. univ. dr. Adrian Gabor (Facultatea de Teologie). Cu participarea extraordinară a pr. prof. Nicolae Bordaşiu, fost deţinut politic. Moderatorul dezbaterii va fi filosoful Sorin Lavric. 

Celebrarea a 1900 ani de la ridicarea Coloanei lui Traian, Columna MCM, într-o serie de evenimente culturale, are loc la Muzeul Naţional de Istorie.

Simpozionul Modelul mediteraneean şi regiunea extinsă a Mării Negre are loc între 12-14 iunie la Universitatea Lumina. Este organizat în colaborare cu Institutul Italian pentru Studii de Filosofie din Napoli şi Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. 

Noaptea Institutelor Culturale începe pe 14 iunie. Mai multe, aici.
Read more...