5.700 de cântăreţi bisericeşti, ortodocşi

Când în zi de Sfântă Mărie auzi la televizor, pentru a n-a oară, că 19 mii de cântăreţi bisericeşti vor fi plătiţi de-acum înainte de consiliile locale şi că prim-ministrul cutare îşi face astfel campanie electorală, făcând "mătănii suplimentare" preoţilor ortodocşi (pe scurt BOR), cu scopul de a obţine simpatii şi voturi în 19 mii de lăcaşuri de cult, o revoltă firească te face să te informezi şi din alte surse, mai ales când aşa te-au obişnuit parti pris-urile presei.

După ce alung prejudecata că un om care munceşte trebuie plătit, aflu că personalul clerical din România este plătit de la bugetul de stat, iar cel neclerical - de către consiliile locale. În câteva judeţe, deci nu în toată ţara, Curtea de Conturi a făcut o greşeală şi a asimilat cântăreţul bisericesc ortodox unei funcţii clericale de la cultul mozaic, numită cantor. Astfel, Curtea, convinsă de dreptatea ei, izvorâtă dintr-o incultură teologică uşor de înţeles, a oprit plata salariilor acestor oameni timp de 3 luni. Patriarhia Română a trimis o adresă la Curtea de Conturi, arătând unde s-a făcut greşeala (sursa Mediafax). Curtea a recunoscut că a interpretat eronat legea şi a rezolvat problema, astfel că plata salariilor a fost reluată. (Şi, de fapt, e vorba de o contribuţie la salariu întrucât doar o parte din acesta este plătit de consiliul local, restul provenind din surse proprii. Dar acesta e doar un amănunt tehnic, util pentrru ziarişti, nu pentru bloggeri.)

Din cele 19 mii de posturi neclericale, 5.700 aparţin cultului ortodox. Restul, 13.300 posturi, aparţin celorlate culte recunoscute oficial.

Ce ar fi trebuit să facă guvernul? Să mai întârzie plata salariilor încă 3 luni, până după alegeri? În primul rând ar fi fost ilegal, iar în al doilea rând risca să fie acuzat de discriminare pozitivă, de tot felul de fătuci de la televiziune...