Raportul Estrela,
referitor la sănătatea sexuală şi reproductivă (SRHR), elaborat de Comisia pentru
drepturile femeilor şi egalitatea de gen, a fost respins în Plenul PE pe 22
oct. şi retrimis la Comisie, care îl poate reface şi supune din nou la vot începând
cu ian. 2014. UE nu are competenţe în domeniul sănătăţii publice, conform principiului
subsidiarităţii, dar acest Raport a încercat, printre altele, să facă din avort
un „drept” pentru care sistemele publice de sănătate trebuie să fie răspunzătoare.
(Să ne reamintim că avortul nu face parte din drepturile protejate la nivel
internaţional.)
Pe scurt, Raportul propune: liberalizarea completă a avortului (în Irlanda,
Polonia şi Malta avortul la cerere este încă
interzis) şi decontarea acestuia din banii asigurărilor obligatorii de sănătate,
decontarea contraceptivelor din banii publici şi accesul minorilor la servicii
de sănătate sexuală fără ştirea părinţilor, finanţarea organizaţiilor private
de sănătate a reproducerii din banii publici, educaţia sexuală obligatorie de
la vârsta de 4 ani şi fără acordul părinţilor etc.
Cadrele medicale sunt interesate în mod direct de solicitarea de „reglementare”
a obiecţiei de conştiinţă. Citez din Raport:
în câteva alte state membre avortul, deși este legal, este
din ce în ce mai inaccesibil din cauza unor bariere normative sau practice, cum
ar fi recurgerea abuzivă la obiecția pe motive de conștiință, perioadele
obligatorii de așteptare sau consilierea părtinitoare. Sunt
vizaţi mai ales ginecologii şi anesteziştii, dar şi alte specialităţi şi
farmaciştii.
Să ne reamintim ce
înseamnă obiecţie de conştiinţă. Orice cadru medical, căruia conştiinţa sau
credinţa religioasă nu-i permit practicarea sau asistarea avortului (sau a altor acte
care au drept consecință directă sau indirectă distrugerea unei vieți umane, de
ex. FIV, RUAM, eutanasie), are dreptul de a refuza cererea pacientului sau a
superiorilor săi. Situaţia este aceeaşi pentru farmaciştii care refuză
eliberarea pilulei abortive, de ex. Unitățile sanitare se pot prevala de
același drept pentru a refuza să ofere astfel de proceduri.
Dreptul
la obiecţia pe motive de conştiinţă este întemeiat pe etica medicală şi pe
dreptul natural, fiind totodată un drept fundamental, protejat de Constituția
României, de legislaţia națională şi de cea europeană. Codul deontologic al
medicului din România recunoaşte acest drept.
Refuzul personalului
medical de a practica sau asista o întrerupere de sarcină la cerere este una
din cel mai des întâlnite situaţii conflictuale între drepturile medicului şi
cele ale pacientului. Obiecţia pe motive de conştiinţă (sau morală) are la bază
contradicţia între solicitarea pacientului şi principiile religioase sau morale
ale personalului medical, respectiv între autonomia medicului și dorinţa
pacientului.
Raportul Estrela se
referă în particular la avort şi le recomandă statelor europene să restrângă
prin lege exerciţiul obiecţiei personalului medical care refuză practicarea
avortului din motive religioase, morale sau filosofice. Raportul urmăreşte
eliminarea, practic, a unui drept fundamental, ameninţând libertatea conştiinţei
şi libertatea religioasă ale furnizorilor de servicii de sănătate (personal
medical, dar şi spitale sau clinici, inclusiv private şi confesionale).
Nu este prima oară când se încearcă eliminarea obiecţiei de conştiinţă
pentru cadrele medicale din UE. În urmă cu exact trei ani, în Adunarea Parlamentară
a Consiliului Europei a fost depus raportul "Accesul
femeilor la îngrijirea medicală legală: problema utilizării nereglementate a
obiecţiei pe motive de conştiinţă", raportor Christine McCafferty. În urma
dezbaterilor, raportul a fost amendat astfel încât să reafirme și să protejeze
obiecția de conștiință a medicilor. Rezoluția, adoptată la un vot foarte
strâns, s-a numit "Dreptul la obiecţia de conştiinţă în îngrijirea
medicală legală".
Retrimiterea la Comisie a Raportului Estrela este un armistiţiu; votul a
fost foarte strâns, la o diferenţă de 32. Deşi în PE majoritatea este formată
din socialişti, verzi, liberali şi comunişti, ce în mod tradiţional votau în
favoarea agendei feministe şi homosexuale, acum o parte dintre ei s-au disociat
şi au votat contra Raportului. Pe de-o parte au văzut în potenţiala rezoluţie o
tentativă a instituţiilor Uniunii de a submina suveranitatea statelor membre şi,
în contextul creşterii euroscepticsmului la ei acasă, nu au vrut să fie asociaţi
cu aşa ceva. Pe de altă parte au fost conştienţi de elementele controversat al
Raportului, cum sunt: permiterea avortului și a serviciilor conexe în
clinicile și spitalele administrate de culte religioase; legalizarea RUAM
pentru lesbiene; obligativitatea educației sexuale începând cu ciclul primar; educarea
„într-o viziune pozitivă” asupra homosexualității.
Există bănuiala că la
acest Raport a contribuit substanţial International Planned Parenthood
Federation (IPPF), principalul furnizor de servicii abortive în UE. În multe
state UE, cadrele medicale fac uz de obiecţia de conştiinţă, în proporţie de
peste 50%, ceea ce face dificilă activitatea acestor furnizori, interesaţi şi de
o felie mai mare din bugetul UE. Pentru Orizontul 2020 se apreciază că acest
buget este de 7,4 mld. euro, alocat pentru
“sănătate, schimbări demografice şi bunăstare”.
Acest buget poate fi
influenţat major de Iniţiativa Cetăţenească Europeană Unul dintre noi, care la 1 nov. îi va cere
Comisiei Europene să protejeze viaţa omenească încă de la concepţie, prin
sistarea fondurilor UE acordate pentru cercetări şi programe de sănătate ce
presupun distrugerea embrionilor umani.
Odată adoptată în
proiectele legislative ale Comisiei Europene, Iniţiativa ar modifica regulamentele
financiare ale UE şi distribuirea bugetului, aducând consistenţă politicilor
comunitare prin protejarea vieţii umane încă de la concepţie, conform
competenţelor pe care Uniunea le are în acest domeniu.
Până în ian. 2014 europarlamentarii
şi toţi cei vizaţi de Raport au timp să se informeze şi să dezbată. Asociaţiile
profesionale ale cadrelor medicale din România ar trebuie să ia o atitudine
publică, în favoarea unei legislații care să le protejeze independenţa
profesională, dar și autonomia furnizorilor de servicii medicale.
Facebook
Postări
