Cutremurul produs în România la 4 martie 1977 (ora 21,22) a dus la moartea a mai mult de 1.500 oameni, la rănirea altor 10.000 şi la pagube materiale ce au depăşit valoarea nominală de 6 mld. lei. Printre pagubele materiale s-au aflat peste 20.000 de locuinţe, distruse sau avariate grav (7.000 familii au rămas fără adăpost), 195 de întreprinderi industriale, dar şi alte unităţi economice, magazine, unităţi sociale etc., ceea ce a însemnat şi pierderea locurilor de muncă corespondente.
În aceeaşi seară, chiar în avionul cu care s-a întors de urgenţă din Africa, Nicolae Ceauşescu, având şi calitatea de comandant suprem al forţelor armate, semna decretul prezidenţial de instituire a stării de necesitate pe teritoriul Republicii Socialiste România. Prin decret „activiştii de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti sunt mobilizaţi la sediile organelor de partid şi de stat şi în mijlocul oamenilor muncii, pentru a participa cu toate forţele la acţiunile legate de înlăturarea efectelor cutremurului”. Tot prin decret, unităţile forţelor armate şi ale ministerelor, dar şi „întreaga populaţie aptă de muncă” erau obligate să participe la „normalizarea rapidă a vieţii economice şi sociale”.
Cutremurul a produs victime omeneşti şi pagube materiale mari în Bucureşti şi nouă judeţe. Voi aminti câteva dintre ele. Zimnicea, oraş cu 15.000 locuitori, a fost cel mai grav afectată de cutremur; au fost distruse 80% dintre locuinţele vechi, iar numărul sinistraţilor a ajuns la 9.000. În capitală s-au prăbuşit 32 blocuri, alte peste 100 au fost grav avariate, nouă spitale au fost scoase din funcţiune, s-au produs distrugeri la peste zece întreprinderi mari şi la două centrale termice. S-au produs incendii la combinatele petro-chimice Brazi şi Teleajen. Peste 300 de sonde au fost avariate; focul ameninţa să distrugă ce nu nimicise cutremurul. Localizarea şi înăbuşirea incendiilor din rafinării şi din combinatele petro-chimice s-a făcut în mai puţin de două ore. 38 de aşezăminte culturale prahovene au fost distruse.
La Craiova seismul a lăsat fără adăpost 4.000 familii, iar 18 unităţi economice mari şi-au întrerupt activitatea. O serie de ferme zootehnice s-au prăbuşit; au pierit zeci de mii de animale.
La Iaşi s-au prăbuşit 145 clădiri, iar alte 1.500 au devenit de nelocuit.
Unda seismului a cuprins şi regiuni învecinate: RSS Moldovenească, Bulgaria, RSF Iugoslavia.
Este semnificativă declaraţia preşedintelui Consiliului Popular[1] din Zimnicea, Dumitru Sandu, acordată a agenţiei TASS: „Trebuie să reconstruim. Până la sfârşitul anului trebuie să construim 2.000 de apartamente şi alte 2.000 vor trebui terminate anul viitor.” Dumitru Sandu fusese ales primar al oraşului cu doar câteva minute înainte de producerea cutremurului, la Conferinţa orăşenească de partid.
Mass-media
La diminuarea nesiguranţei oamenilor, rămaşi fără rude, adăposturi, alimente sau locuri de muncă au contribuit măsurile autorităţilor, solidaritatea manifestată de populaţie, dar şi presa. Posturi de radio străine prevesteau un nou seism; presa internă, „dirijată” prin natura regimului politic, dar şi din considerente de siguranţă naţională, a avut menirea să prevină panica ce risca să cuprindă mii de oameni. La acest eveniment, rolul ei a fost mai puţin propagandistic şi mai mult strategic; ea a prezentat eforturile autorităţilor de a le asigura adăposturi temporare şi ajutoare sinistraţilor şi munca oamenilor de îndepărtare a stricăciunilor, în care armata a deţinut rolul principal. Poate că unele reportaje din presa românescă a vremii sunt tendenţioase, dar şi agenţiile de presă străine au relatat despre modul organizat în care a fost reluată activitatea economică a ţării şi despre eficienţa soldatului român în îndepărtarea stricăciunilor materiale; mai preţioase decât ele rămân faptele.
Din relatarea corespondentului Agenţiei France Presse am reţinut: „De altfel, imaginea pe care o oferă, în ansamblu, capitala României, duminică dimineaţa, nu se aseamănă deloc cu aceea a unui oraş lovit de cataclism. [...] Operaţiunile de degajare se efectuează rapid. [...] Străbătând duminică dimineaţa oraşul, oricine poate fi surprins de calmul şi disciplina locuitorilor, de organizarea metodică a ajutoarelor. Nici o aglomeraţie, nici o panică, nici o nervozitate nu au fost semnalate.”
Agenţia DPA: „Cutremurul din România a lăsat fără locuinţe mii de cetăţeni ai Capitalei. Începând de duminică, s-a trecut la mutarea locuitorilor din casele puternic afectate, devenite nesigure.” Agenţia ADN menţiona că „peste 100.000 de bucureşteni au participat duminică la înlăturarea efectelor cutremurului”.
Cutremurul s-a produs vineri seara; până sâmbătă la prânz alimentarea cu apă şi electricitate fusese restabilită în majoritatea zonelor capitalei, iar unele magazine şi-au reluat programul normal. În şcoli orele de curs s-au reluat de marţi[2]. La Ploieşti activitatea economică a fost reluată duminică. În Capitală, la zece zile de la seism au fost degajate ruinele marilor imobile afectate.
La Iaşi Centrul de recoltare a sîngelui face un apel: „Vă rugăm NU mai donaţi sînge!” Capacităţile de recoltare şi conservare nu mai pot face faţă afluxului de donatori.
La ghişeele CEC este coadă pentru depunerile în Contul Omeniei.
Din şedinţele autorităţilor publice centrale
În şedinţa Comitetului Politic Executiv al CC al PCR de luni, 7 martie, s-a hotârât ca pe primul plan „să stea în continuare intensificarea operaţiunilor de salvare a eventualilor supravieţuitori ce se află sub dărâmături”. După degajarea ruinelor se va trece la „reconstrucţa treptată a blocurilor şi locuinţelor prăbuşite”; demolarea clădirilor grav avariate se va face ulterior, în cadrul planului general de sistematizare a capitalei şi a celorlalte localităţi.
În şedinţa CPEx al CC al PCR din 8 martie s-a apreciat că „activitatea de înlăturare a consecinţelor calamităţilor naturale şi restabilirea unui ritm de lucru normal de viaţă în Capitală şi în restul localităţilor afectate de cutremur se desfăşoară cu succes, cu rezultate satisfăcătoare”. „Cetăţenii care au locuit în blocurile prăbuşite vor primi imediat locuinţe noi”. Sinistraţii cei mai afectaţi vor primi gratuit obiecte de uz personal şi câte 1.000 lei, iar Comitetul pentru problemele consiliilor populare va lua măsuri ca întreprinderile de construcţii din judeţele care nu au fost afectate să trimită unităţi de lucru în Capitală şi în Zimnicea, unde planul construcţiei de locuinţe „se suplimentează anul acesta cu încă circa 7.000-8.000 apartamente”.
În şedinţa CPEx din 9 martie s-a făcut un bilanţ al daunelor cutremurului. Printre edificiiile dărâmate se aflau şi blocuri noi şi s-a stabilit că „se va întocmi un studiu aprofundat şi responsabil în legătură cu defecţiunile de construcţie care au făcut posibil ca aceste imobile să cedeze”. Autorităţile reunoşteau „pierderile mari pe care le-a suferit economia naţională” şi puneau „în faţa oamenilor muncii” sarcina să contracareze „influenţele negative ale cutremurului asupra programului de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al poporului, stabilit la Congresul al XI-lea al Partidului”. S-a stabilit că se va amâna cu un an aplicarea măsurii de reducere a săptămânii de lucru la cinci zile. S-a stabilit că în Bucureşti vor fi construite suplimentar 5.000 de apartamente noi; familiilor din Zimnicea, ce au avut case proprietate personală distruse de cutremur, statul le va acorda pentru construirea de apartamente un ajutor de 10.000 lei şi credite pe termene de 10-15 ani. Începând cu data de 10 martie, starea de necesitate înceta în toate judeţele, cu excepţia „municipiului Bucureşti şi a unităţilor sistemului de telecomunicaţii şi a Radioteleviziunii”.
Mai reţinem că încetarea stării de necesitate în Bucureşti s-a stabilit la şedinţa CPEx din 14 martie. Tot atunci s-a stabilit suplimentarea planului de construcţii de locuinţe pentru 10.000 de apartamente pentru mai multe oraşe, eşalonat pe doi ani. S-a creat o unitate specială a armatei, care să execute 5.000 de apartamente în Bucureşti. S-a hotărât centralizarea unor activităţi industriale sau agricole, ca cea de morărit şi panificaţie, piscicolă, de producere a agregatelor de balastiere etc.
Din conferinţa de presă a preşedintelui N. Ceauşescu din 10 martie
„Aşa cum s-a relatat şi în presa de astăzi, daunele generale provocate de cutremur depăşesc 6 miliarde lei. Doresc să atrag atenţia că în aceste cifre nu sunt cuprinse pagubele mai mici suferite de unele întreprinderi, locuinţele şi alte bunuri materiale ale unor cetăţeni, care vor trebui să depună eforturi pentru a-şi reface avutul pierdut.”
„A trebuit să se asigure cazarea a zeci de mii de oameni care locuiseră în blocurile prăbuşite sau care au fost evacuaţi din imobilele grav deteriorate. În Capitală, spre exemplu, au fost afectate circa 100 blocuri mari.”
„De asemenea, am hotărât să construim suplimentar încă circa 5.000 de apartamente în acest an în Bucureşti şi să trecem la reconstrucţia în întregime a oraşului Zimnicea, distrus în proporţie de 80%.”
„Suntem ferm hotărâţi să nu schimbăm cu nimic programul de dezvolatre, nici programul de ridicare a nivelului de trai al poporului care va începe să fie aplicat din acest an. Singurul domeniu unde am considerat că trebuie să amânăm aplicarea programului nostru este reducerea săptămânii de lucru. Acest fapt este bine înţeles de popor, mulţi oameni ai muncii solicitând să lucreze suplimentar pentru a contribui la recuperarea grabnică a pierderilor suferite de economie. Iată de ce Comitetul Politic Executiv, guvernul, poporul sunt convinse că vom reuşi, în ciuda greutăţilor, să îndeplinim în bune condiţiuni planul de dezvoltare economico-socială a ţării.”
„Nu numai că planul nu va fi afectat, redus, dar suntem hotărâţi să facem totul pentru a asigura o dezvoltare mai rapidă a ţării, pentru creşterea suplimentară a producţiei peste prevederile planului cincinal.”
Întrebare (din partea Radioteleviziunii din RDG): Am dori să aflăm, dacă este posibil, care sunt pierderile cauzate de acest cutremur, în comparaţie cu cele suferite de pe urmele inundaţiilor din 1970 şi 1975?
„Pe ansamblu, pierderile determinate de cutremurul groaznic din 4 martie sunt de câteva ori mai mari.”
Întrebare (Televiziunea franceză): Aţi spus că oraşul Zimnicea va fi reconstruit în întregime. Va fi construit anticutremur?
„Deja lucrează un grup de specialişti pentru a proiecta un oraş nou. Zimnicea se va reface complet.
Trebuie să remarc – cred că şi Dv. aţi putut constata că, practic, toate imobilele construite în ultimii ani nu au avut nimic de suferit. Desigur din unele lipsuri vom trage toate concluziile. Specialiştii au primit deja sarcina să se ocupe de aceasta, spre a aduce îmbunătăţiri în sistemul de construcţie.”
Întrebare (Guardian): Domnule preşedinte, aţi vorbit de ajutorul umanitar primit de la diferite ţări. Întrebarea mea are două aspecte: în primul rând, ce ajutor aţi primit până acum din partea URSS şi-n al doilea rând ce rol prevedeţi pentru alte ţări că ar putea să sprijine reconstrucţia pe termen lung a ţării Dvs.?
„Am mai menţionat ajutoarele primite până în prezent din partea diferitelor state. Desigur, fiecare stat acordă acel ajutor pe care-l consideră că îl poate da şi pe care îl apreciază ca necesar. În ce ne priveşte, aşteptăm principalul de la munca poporului român. [...] Desigur, dacă vom obţine unele ajutoare sau cel puţin credite în condiţii mai avantajoase vom saluta acest lucru.”
Comentariu
Este remarcabilă solidaritatea de care a dat dovadă poporul şi structurile de conducere, centrale şi locale, în faţa nenorocirii. Un decret prezidenţial, chiar în condiţii de dictatură, nu justifică starea psihologică ce e mobilizat oamenii în eforturile pentru reconstrucţia ţării; decretul poate contribui la reacţia favorabilă în măsura în care liderul insuflă încredere.
Un cataclism are consecinţe economice nefaste, greu de corectat de un sistem centralizat, cu planuri de producţie. Planurile nu lasă loc inovaţiei şi nu permit răspunsul la crize neprevăzute. Efectele seismului s-au resimţit în economia ţării din deceniul următor şi au grăbit prăbuşirea regimului politic monopartinic.
Facebook
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul dvs. așteaptă moderarea.