Despre federalizarea europeană şi alternativa Noua Republică

"Trăim, din punct de vedere electoral, sub zodia absenteismului. Și acest lucru e firesc, dată fiind debandada, cumetriile, incompetența și – de ce să n-o spunem și pe asta? – imbecilitatea crasă care definesc ceea ce prea pompos avem obiceiul să numim clasa noastră politică. Și dacă nu votăm la alegerile de acasă, cu atât mai puțin suntem tentați să o facem la cele pentru Parlamentul European.

 Partidul Noua Republică, prin vocea unuia dintre reprezentanții săi de seamă, Corneliu Berari, atrage atenția asupra faptului că miza reală a alegerilor europarlamentare de anul acesta este „revizuirea tratatelor UE și menținerea sau renunțarea la statul național”. Sună sumbru. „Scenarii panicarde, marote”, ar spune imediat mulți oameni politici și ziariști ziși de dreapta. Și totuși, dacă privim cu atenție, tentația federalismului este o realitate. Una la a cărei căruță trag mai toate partidele mari din România. Să nu uităm că atunci când popularii europeni s-au strâns la București acum o vreme, sloganul care a dominat întrunirea a fost „more Europe”.

În numărul din 17 aprilie, prestigioasa publicație franceză „Le Point” face o analiză a reprezentanților UMP (Uniunea pentru o Mișcare Populară, principalul partid de centru-dreapta din Franța) în funcție de orientarea lor față de Europa și îi împarte în antieuropeni, pro-europeni și europesimiști. Dezbateri asemănătoare au loc în toate țările UE. În aceste condiții, faptul că subiectul lipsește din discuțiile despre următoarele alegeri europarlamentare din România este în cel mai rău caz o gravă minciună – fie și prin omisiune – și în cel mai bun un semn că politicienii noștri, care altfel pot fi grupați în proporție de 90 la sută în cea de-a doua categorie pomenită de „Le Point”, sunt complet absenți din principala dezbatere continentală.  

Există două posibile direcții pentru viitorul Europei în general și al Uniunii Europene în special. O restructurare în sens federalist ar însemna depersonalizare, triumful formelor fără fond, nivelare culturală – adică, așa cum spunea Alexandru Paleologu, „tot ce poate fi mai anti-european”. Aceasta e direcția spre care ne îndreaptă cele mai multe partide politice de la noi. O schimbare de paradigmă însă, în sensul cele propuse de „noua direcție” conservatoare, ar face Europa respirabilă chiar și pentru cei mai eurosceptici. 

Noua Republică are șansa să-și demonstreze capacitățile și consecvența. Deocamdată e singura mișcare ceva mai puternică ce propune o alternativă la clasa politică dominantă. Nu are votul meu asigurat la alte alegeri. La europarlamentare însă, socotesc că merită o încercare. Pentru că schimbarea de paradigmă despre care vorbeam mai sus e un proces îndelungat și adesea plin de meandre. Nu e un proces pe care îl va duce la capăt Noua Republică (sau, în tot cazul, nu singură), pentru că implică o mobilizare a forțelor și a ideilor, o reorientare a culturii europene către adevăratele ei rădăcini, lucru pentru care va fi nevoie de mulți ani și de mulți oameni de ispravă, pe care sper că Vechiul Continent îi mai are. Avem șansa, în timp, să creăm un viitor alternativ. Acum însă, în mai 2014, important este să facem primul pas."

Citiţi integral articolul lui Paul Slayer Grigoriu aici.