Târgul de Buna Vestire

Read more...

Târgul de Mucenici

Fundaţia Kogaion 115 organizează Târgul de Mucenici, în curtea Muzeului Naţional al Ţăranului Român, în perioada 6 - 8 martie 2015.

Special pentru aceste zile, din Stăuceni, județul Botoșani, moldovence pricepute vor veni să prepare, sub ochii vizitatorilor, mucenici tradiționali, frământați din făină de grâu, insiropați cu miere și pudrați din belșug cu miez de nucă.

Indiferent de denumirea lor (Mucenici, Sfinți, Brânduși, Bradoși, Moși de paresimi), în funcție de zonele etnografice ale țării, aceste copturi au formă de om, albină, pasare sau de colac. Pentru acest eveniment vor fi pregătiți și mucenici uriași, cu înălțime de un metru și având chip de om. Aluatul gustos va fi împletit și sub forma de soare sau de hartă a României.

În târg se vor găsi și obiecte tradiționale, lucrate cu multă măiestrie de meșteri autentici. Pentru ziua de 8 Martie, Ziua Femeii, puteți alege de aici, persoanelor dragi, cadouri cu totul deosebite: ii cu alesături, rochii din lână împâslită, genți din piele naturală cu motive naționale, obiecte de ceramică pictată, din lemn sculptat, straie și podoabe tradiţionale, icoane pe lemn sau pe sticlă.

Pentru cei care respectă zilele de post, gospodinele vin la târg cu zacuscă de vinete sau de ghebe, miere și păstură, dulceţuri, siropuri şi sucuri naturale sau mere aromate, păstrate cu mare grijă peste iarnă. Nu vor lipsi nici brânzeturile de capră, preparatele din pește, prăjiturile de casă, plăcintele de Turnu, turta dulce din Covasna și palinca din Bistrita Năsăud.

În curtea din spate, iubitorii de antichităţi pot găsi obiectul mult dorit la colecţionarii de artă.

Pentru a cinsti cum se cuvine ziua celor 40 de mucenici, sunteţi aşteptaţi cu mâncare proaspăt gătită: sărmăluţe de post, tocană de primăvară şi mucenici muntenești aburind la ceaun, cu multă scorțișoară și nucă pisată.

Intrarea la târg este liberă.

Program zilnic: 10.00 – 18.00

Read more...

Muzeul Ţăranului Român: 25 de ani de la refondare

Joi, 5 februarie 2015, Muzeul Țăranului Român împlinește 25 de ani de la (re)fondare.
Nu scăpați ocazia de a-l (re)vizita!

În zi aniversară, între orele 10 și 18, intrarea este liberă.

În zilele de 5, 6 și 7 februarie, puteți beneficia de ghidaje gratuite la orele 11 și 15.
Programări pentru ghidaje de luni, 2 februarie, până vineri, 6 februarie, între orele 10 și 17, la numărul de telefon 021 303 43 78.

Read more...

Zilele Muzeului Ţăranului Român

Ca în fiecare an, de Ziua Crucii, Muzeul Țăranului prăznuiește cu expoziții, târg de icoane, conferințe, filme și muzici tradiționale.

Vă așteptăm în perioada 11 – 21 septembrie 2014, la cea de a cincea ediție a Zilelor Muzeului Țăranului.

Joi, 11 septembrie, ora 18, vă invităm la vernisajul expoziției Găteala capului. Evenimentul va avea loc în Studioul Horia Bernea și în Sala Tancred Bănățeanu.

Ștergar sau mânăștergură, pomeselnic, chindeu de cap, prăboadă, hobot, păunițe, pânzătură; marame și „vălitori“; conci din bani de argint și năframe industriale; pălării lucrate din postav sau pâslă, dar și din pai, împodobite cu flori, cu panglică sau cu „struțuri“; căciuli bărbătești și cușme „rotilate“...

Vineri, 12 septembrie, ora 17, la Sala Irina Nicolau, vom vernisa expoziția Odoare dintr-un sipet neștiut (II). Marius Matei – portul bănățean, dedicată costumului popular din zona Banatului de câmpie.

Nu ratați, nici în acest an, Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, din 12 în 14 septembrie. Descoperiți, ca de obicei, în târg: prăznicare, sfinți protectori, sărbătorile mari, heruvimi, Crucea în variante ne-împuținate, închipuite și zugrăvite pe icoane pe lemn, icoane pe sticlă, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. Însoțim iconarii cu poame de toamnă, suc de mere, turtă dulce, dulcețuri, miere și prăjituri de casă...

Sâmbătă, 13 septembrie, la ora 19.00, iubitorii muzicilor tradiționale sunt așteptați în curtea interioară, la concertul HORI STRĂVECHI din Țara Lăpușului și a Maramureșului, susținut de Nicolae Pițiș și Maria Casandra Hauși.

Două conferințe vor delecta publicul: duminică, 14 septembrie, la ora 16.00, Pr. conf. dr. Radu Petre Mureșan va vorbi despre Sfânta Cruce în viața creștină, iar luni, 15 septembrie, la ora 18, Matei Stârcea-Crăciun va susține o prelegere despre Valorile țărănești în sculptura brâncușiană.

Joi, 18 septembrie, la ora 18.00, la Sala Foaier, va avea loc vernisajul expozițieiMateria martir. Grâul. Dincolo de temele explorate deja de etnologia clasică, operăm selectiv intersectând teritorii diverse: antropologie, artă vizuală, sociologie, istorie, și folosind instrumente de lucru de la istorie orală, text literar, imagine iconografică, fotografii martor, la obiecte autobiografice, obiecte ritualice (cunună de grâu, colaci, pâine, colivă), instalații audio-video și, nu în ultimul rând, materii organice.

Din programul acestui an nu vor lipsi lansările de carte, concertele și filmele din cadrul Nopții Albe a Filmului Românesc.

Read more...

S-a înfiinţat Comitetul pentru salvgardarea MŢR

Horia Bernea a fost una din personalităţile cele mai importante ale culturii româneşti postbelice şi una din prezenţele cele mai semnificative ale vieţii culturale a anilor ‘90 din cultura română. Semnificaţia moştenirii sale culturale este una majoră, care trebuie readusă în conştiinţa publică a contemporanilor. Ctitoria sa, Muzeul Ţăranului Român, a însemnat o operă importantă a culturii româneşti de după 1989, un gest restaurator, o operă cu o profundă semnificaţie culturală şi spirituală.

Dorinţa noastră este aceea de a crea acest comitet pentru a prezerva şi promova patrimoniul cultural al acestei instituţii de cultură care aparţine, în ultimă instanţă, publicului interesat de prezervarea culturii naţionale şi de afirmarea valorilor culturale naţionale în concertul european.

Ultimul deceniu a făcut ca moştenirea culturală a întemeietorilor acestui muzeu, AlexandruTzigara-Samurcaş şi Horia Bernea, să pălească. Succesiv, după anul 2005, conducerea instituţiei a cedat din ce în ce mai mult ispitei comerciale şi unei aşa-zise deschideri, care a avut menirea de a pune muzeul în mijlocul unui angrenaj al afacerilor „culturale” care să concureze misiunea fundamentală a muzeului, considerată ca fiind grevată de „păcatul” afirmării identităţii culturale şi spirituale în prim plan, în dauna noii ideologii a vidării de identitate şi de memorie a culturii române. Astfel, moştenirea fondatorilor muzeului a fost considerată mai degrabă o povară, decât un patrimoniu. În această situaţie ne aflăm astăzi.

Comitetul îşi propune să readucă în spaţiul public moştenirea culturală autentică a acestor creatori ai unei instituţii culturale fundamentale, să reînnoade legăturile rupte ale prezenţei opereilor cu actualitatea vieţii culturale.

Este un gest de solidaritate spirituală, un gest necesar de reparaţie, de respect şi de dragoste pentru cei care au avut curajul, tăria şi tenacitatea să readucă un anume chip al culturii tradiţionale româneşti în faţa unei societăţi a cărei memorie autentică este anihilată de diverse constructe ideologice şi de instaurarea unei false conştiinţe a modernităţii şi a identităţii.

Conştiinţe exemplare, oameni de cultură remarcabili, iubitori şi apărători ai culturii naţionale, Alexandru Tzigara-Samurcaş şi Horia Bernea au lăsat în urma lor nu numai o operă de cultură, ci şi un testament spiritual, un sens al existenţei omului de cultură legat de dimensiunea pedagogică şi mărturisitoare pentru moştenirea culturală a cărturarului şi artistului român.

Comitetul pentru salvgardarea MŢR ar trebui, pe cât posibil, să reunească pe toţi prietenii muzeului, pe toţi aceia care admiră opera de cultură care este MŢR.

Comitetul, în măsura posibilităţilor, va trebui să deruleze programe şi proiecte care să dezvăluie şi să adâncească cunoaşterea MŢR, a moştenirii culturale a civilizaţiei tradiţionale româneşti şi să vegheze ca viitorul şantier de consolidare a muzeului să nu facă din MŢR un muzeu închis pentru decenii, aşa cum s-a întâmplat cu un alt muzeu naţional.

Publicul iubitor al unei instituţii de cultură este un partener real şi credibil, nu un adversar care trebuie înlăturat şi criticat pentru interesul său legitim.

Desigur, responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă cu proiectele şi misiunea muzeului aparţine conducerii acestuia, dar procesul acestei gestionări poate şi trebuie să fie unul transparent şi responsabil.

Grupul de inţiativă:

1. Alexandra Dorobanţu – arhitect; 2. Ilinca Cioculescu – medic; 3.Cristian Dragomir – medic; 4. Ioana Diaconescu – poetă; 5. Iulian Capsali – realizator de film; 6. Catherine Lauxerois – pianistă; 7. Jean Lauxerois – filozof; 8. Ioana Lăncrănjan – medic; 9. Constantin Flondor – pictor, profesor universitar; 10. Dan Hăulică – preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă; 11. Alexandra Hoinărescu – arhitect; 12. Mircea Oliv – critic de artă; 13. Alexandra Nadane – ziaristă; 14. Şerban Niţulescu -arhitect; 15. Maria Niţulescu– arhitect; 16. Sanda Ceauşescu – filolog; 17. Marie Murat – diplomat; 18. Pia Paleologu – muzeograf; 19. Theodor Paleologu – fost ministru al Culturii; 20. Horea Paştina – pictor, profesor universitar; 21. Adrian Pârvu – sculptor, restaurator; 22. Horea Popescu – medic; 23. Mihaela Şchiopu – artist plastic; 24. Gheorghe Solacolu – avocat; 25. Militza Sion – arhitect; 26. Virgil Scripcaru – sculptor; 27. Silvia Radu – artist plastic; 28. Bogdan Voiculescu – profesor universitar, Universitatea de Medicină şi Farmacie; 29. Emilia Pop – pictor restaurator; 30. Nicolae Mărgineanu – regizor; 31. Răzvan Bucuroiu – ziarist; 32. Mihai Şora – filozof; 33. Iolanda Malamen – scriitor; 34. Ioan Andrei Egli – arhitect; 35. Nicolae Şerban Tanaşoca – director Institutul de Studii Sud-Est-Europene; 36. Anca Marina Tanaşoca – istoric; 37. Elena Siupir – cercetător Institutul de Studii Sud-Est Europene; 38. Radu Dobre Sima Nicolae – arhitect, reprezentantul pentru România al Fundaţiei Ludwig din Aachen; 39. Claudiu Târziu – jurnalist; 40. Răzvan Codrescu –scriitor şi editor; 41. Anca Crivăţ - filolog, conferenţiar universitar; 42. Alina Ioana Dida - medic.

(Lista rămîne deschisă)

Read more...

Târg pentru copii la Muzeul Ţăranului Român

Read more...

Semnificaţia protestului de la MŢR: opinia unui participant

Luna Istoriei LGBT este un festival al culturii gay, organizat anual în 8 ţări din Europa (deocamdată). În România anul acesta festivalul are loc pentru al doilea an consecutiv, în luna februarie, şi este organizat de către Asociaţia Accept, cu sprijinul  financiar al Ambasadei SUA, Ambasadei Olandei şi al ERSTE Foundation. Festivalul a cuprins peste 25 evenimente.

Cinci evenimente programate în cadrul Lunii gay au determinat primul protest scris a mai mult de 25 asociaţii din societatea civilă creştină, pe 30.01.2013. Numărul acestora a crescut pe măsură ce informaţia a ajuns, prin internet, la tot mai mulţi oameni îngrijoraţi de acţiunile de descreştinare ale spaţiului public românesc, care s-au intensificat în ultimii ani. Am să dau un exemplu: Asociaţia Accept, al cărei scop este „schimbarea mentalităţii  privind LGBT din România”, a avut un buget de peste 15 milioane dolari de la înfiinţare, în 1996.

Protestele au fost adresate Facultăţilor de Sociologie şi de Istorie, MŢR şi Ministerului Culturii. La Facultatea de Sociologie fusese anunţată conferinţa unui profesor olandez, adept al legalizării pedofiliei, care, în urma petiţiei, a fost anulată de către decan. De remarcat că Asociaţia Accept nu a reprogramat conferinţa în alt loc şi la fel a procedat şi cu prelegerea unui alt profesor de studii gay, anunţată pentru Facultatea de Istorie, anulată şi ea. La MŢR, în Studioul Horia Bernea, fuseseră anunţate trei filme gay; acestea nu au fost anulate, iar conducere Muzeului, în speţă directorul Virgil Ştefan Niţulescu, i-a dezinformat pe semnatarii petiţiei.

Protestul scris al asociaţiilor creştine nu a apărut în presa mainstream. În seara zilei de 20.02, când primul filmul gay urma să ruleze, cu intrarea liberă, circa 60 cetăţeni au venit spontan la Studioul Horia Bernea pentru a manifesta paşnic. Ei au reuşit să oprească proiecţia filmului la trei minute după ce acesta începuse prin vociferări, strigăte, cântece şi rugăciuni. Circa două ore protestatarii au discutat cu simpatizanţii Accept şi cu cele două-trei persoane care veniseră doar pentru film. Nu s-a produs nici o violenţă şi nici o stricăciune, dovadă comunicatul poliţiei şi declaraţia avocatei Accept de a doua zi: persoanele care s-au simţit „lezate verbal” vor depune plângere penală. (În paranteză fie spus, „leziuni verbale” au suferit şi câţiva protestatari.)

Înregistrări de la protestul de la MŢR puteţi urmări aici şi aici. Acestea demonstrează că protestatarii au fost paşnici şi nu au fost organizaţi. Oamenii s-au manifestat eterogen, fiecare cum a simţit. Este esenţial că nu s-au comis violenţe.

Cu toate acestea, la conferinţa de presă susţinută de ONG-ul Active Watch şi Asociaţia Accept pe 21.02, prin omisiuni, acuze şi minciuni cele două ONG-uri reuşesc să exercite o influenţă psihologică asupra opiniei publice şi să o manipuleze. Scopul acestor ONG-uri, şi nu numai al lor, este delegitimarea altor voci ale societăţii civile astfel încât discursul public să poată fi confiscat şi doar adepţii multiculturalismului să se poată pronunţa asupra problemelor din societatea românească.

În această conferinţă de presă, Daniela Prisăcariu, organizatoarea festivalului Luna gay, a ignorat adevăratul motiv al protestului, nu a pomenit despre petiţia asociaţiilor creştine şi a încercat să manipuleze opinia publică, făcând referire doar la calităţile filmului care urma să fie difuzat, discutabile de altfel. Daniela Prisăcariu a afirmat că protestatarii „au confundat liberatea de a-şi exprima dezacordul cu privire la organizarea unui eveniment cu instigarea la discriminare şi la ură pe criteriu sexual”.

Faptul că MŢR este o instituţie de importanţă naţională, cu un anumit statut, şi că el este destinat să conserve şi să cerceteze valorile culturii ţărăneşti nu a fost adus în discuţie. De aici a pornit petiţia noastră, ignorată în conferinţa de presă din 21.02. Cultura ţărănească s-a format în jurul Crucii, iar homosexualitatea (sau alte lucruri, asupra cărora voi reveni) nu este o valoare a sa, ci a multiculturalismului. Asociaţia Accept nu poate organiza un eveniment în Muzeul Ţăranului, construit în jurul Crucii, „muzeu de arte şi tradiţii populare”, care apără valorile ţăranului român. Este o contradicţie în termeni. Obiectivul acestor evenimente  nu poate fi decât înlocuirea valorilor ţărăneşti cu cele ale culturii gay.

Esenţial este că Daniela Prisăcariu a dezvăluit că Asociaţia Accept a anticipat că va exista o contrareacţie şi de aceea a cerut „în scris” ajutorul Poliţiei, încă înainte de eveniment: „s-a anticipat o situaţie conflictuală” şi „am cerut asigurarea protecţiei participanţilor la eveniment”. Organizatorii nu au anulat evenimentul nici când ne-au văzut intrând în sală:  „cumva era clar pentru noi ce urma să se întâmple”, a declarat un membru Accept.

Aceste lucruri, coroborate cu faptul că toată lumea ştie că la asemenea evenimente întoteauna vin câţiva neolegionari care folosesc fie salutul nazist, fie limbajul suburban, arată că organizatorii şi-au dorit să producă „manifestarea homofobă fără precedent” (apud Mircea Toma). Cu ce scop? Cu scopul de a avea „material” de prezentat opiniei publice (şi CNDC) - folosirea salutului nazist, care este ilegală, şi limbajul suburban, care lasă loc de plângeri penale.

Mircea Toma de la Active Watch, în aceeaşi conferinţă de presă, s-a referit doar la cele câteva persoane care au folosit salutul nazist pentru a arunca astfel întregul eveniment în derizoriu şi a-i delegitima pe ceilalţi manifestanţi prezenţi şi, prin extensie, şi asociaţiile creştine semnatare ale protestului de acum patru săptămâni.

Manipularea Asociaţiilor Accept şi Active Watch a reuşit într-o oarecare măsură. La conferinţa de presă din 21.02 ziariştii nu au pus practic nici o întrebare. Au fost cel puţin două momente în care puteau cere lămuriri: când Mircea Toma deplânge anularea evenimentului de la Facultatea de Sociologie (vezi mai sus) şi când vorbeşte de „cultura pentru diversitate” necesară, în opinia domniei sale, pentru a nu rămâne nişte ţărani „obtuzi”. Chiar în această lună a fost anunţat programul Educaţie pentru diversitate, care se derulează în 64 şcoli din România. În cadrul acestui program elevii vor învăţa multe lucruri, de exemplu despre „familiile diferite”. Ce înseamnă „familie diferită” şi de ce încă din 2007 Asociaţia Accept a depus un memoriu la Curtea Constituţională, în care protesteză faţă de interzicerea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex, puteţi afla chiar de pe site-ul acestei asociaţii, aici. Pentru educaţia pentru diversitate Asociaţia a derulat programe în şcoli încă din anul 2002. E o materie care în anul 2012 a devenit obligatorie în Olanda începând cu clasa I, în condiţiile în care predarea religiei în şcolile olandeze, ţară fondatoare a UE, este interzisă de circa 30 de ani.

Presa mainstream, înainte de protestul din 20.02, nu a prezentat punctul de vedere al Asociaţiilor creştine. Vocea „intelectualilor publici” nu s-a făcut auzită. Oare le-a fost teamă să nu fie etichetaţi de Mircea Toma, în limbaj newspeak, ca fiind homofobi, huligani, neonazişti, ultraortodocşi, grupări de extremă dreaptă?

(Cu titu de opinie, observ că după conferinţa din 21.02 nici unul nu s-a indignat că Mircea Toma a deplâns anularea conferinţei profesorului adept al legalizării pedofiliei.)

Protestarii de la MŢR şi-au exprimat punctul de vedere în conferinţa de presă din 25.02.2013.

Fenomenul homosexualităţii este marginal în societatea românească. Acţiunile propagandiştilor gay şi ai corectitudinii politice nu sunt. Toate asociaţiile din societatea civilă au dreptul la liberă exprimare, iar cele creştine nu se vor lăsa dezinformate, intimidate sau manipulate de activiştii civici lipsiţi de respect faţă de valorile poporului român care se ocupă de „reeducarea” noastră.

În ceea ce priveşte victoria din 20.02, să nu ne facem iluzii. Muzeul Ţăranului Român a fost de mult maculat. De ani de zile, în Studioul Horia Bernea, Asociaţia Macondo derulează un program de educaţie cinematografică pentru adolescenţi, subliniez cuvântul minori, în care sunt difuzate şi filme cu conţinut sexual explicit şi filme gay. La târgul de mărţişor, organizat de MŢR în acest week-end, se vor vinde insigne gay cu şnur roşu-alb. QED.

Read more...