Europa 2020 este o strategie creată de Comisia Europeană şi implementată din 2010 la nivelul UE, prin care se planifică o reconfigurare social-economică a Europei, ce are ca obiectiv obţinerea unui nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi coeziune socială.
Planul strategiei cuprinde 5 obiective principale, fiecare obiectiv cu un anumit target (exprimat prin procente) la nivel european, cât şi la nivel de stat membru. Raţionamentul acestei duble targetări a aceluiaşi obiectiv de atins este următorul: se doreşte a se atinge un procent global european la nivelul fiecărui obiectiv, însă, întrucât nu li se poate impune tuturor statelor membre aceleaşi aşteptări şi targete din cauza diferenţelor economico-politico-sociale, fiecare stat membru are targetul său de atins la nivelul fiecărui obiectiv. De exemplu: dacă la nivelul UE se doreşte a se atinge în rândul populaţiei o ocupare a forţei de muncă de 75 %, la nivelul României targetul este de 70%, iar în Germania de 77%.
Cele 5 domenii principale în care se doreşte un progres semnificativ până în 2020 sunt: forţa de muncă, cercetare şi inovaţie, schimbare climatică şi energie sustenabilă, educaţie, combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale. Pentru a vedea indicatorii specifici care se doresc a fi atinşi, mergeţi la adresa http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm, unde găsiţi statistici şi explicaţii pentru fiecare dintre cele cinci mari domenii principale.
Revenind la evenimentul care a avut loc pe 04 iunie 2014, „Europa 2020 în România, Priorităţi şi resurse”, acesta a avut ca scop prezentarea recomandărilor făcute României de către Comisia Europeană. Întrucât strategia EU2020 este una de coordonare, nefiind o politică comună a statelor membre, Comisia EU nu poate decât să analizeze acţiunile precedente ale statelor şi să ofere nişte coordonate generale cu privire la politicile sociale şi economice ce ar trebui urmărite, coordonare care se oferă anual sub forma unor recomandări.
Conferinţa s-a organizat la doar două zile de la publicarea de către Comisie a recomandărilor şi a avut numeroşi vorbitori cu funcţii importante în aparatul administrativ românesc sau european, printre care: Angela Filote (Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România), Peter Stub Jorgensen (Director – DG Ocuparea Forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune în Comisia EU), Viorel Dobrescu (Director Directia de strategie EU2020 – MAE), Carmen Mărcuş (Analist economic, Reprezentanţa Comisiei Europene în România), Ioana Gligor (Sef de unitate adjunct – DG Ocuparea forţei de muncă, afaceri şi incluziune, Comisia Europeană), Vicki Donlevy (Contractant pentru DG Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Comisia Europeană), Angela Blanco (Expert Politici de sănătate – DG Sănătate şi consumatori, Comisia Europeană) etc.
Peter Stub Jorgensen, Director la DG Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune la Comisia Europeană, în prezentarea sa, a expus o realitate destul de îngrijorătoare: sectorul medical românesc este caracterizat de existenţa unei plăţi informale, care este nesănătoasă, întrucât afectează disponibilitatea sistemului medical în raport cu cetăţenii; gradul de neangajabilitate în rândul tinerilor se deteriorează şi a semnalat necesitatea unei relaţii între sistemul educaţional şi mediul privat pentru a se crea o coerenţă între pregătirea tinerilor şi nevoile de pe piaţa de muncă; un grad de eficienţă scăzut la nivelul administraţiei publice; condiţia comunităţilor Roma şi necesitatea incluziunii lor sociale. Jorgensen a menţionat oportunitatea de dezvoltare prin Fondurile Structurale şi de Investiţie, care pentru România, în intervalul 2014 – 2020, sunt de 30,4 miliarde de euro. De asemenea, a insistat să folosim toţi aceşti bani, eficient şi înţelept.
Reprezentanta Ministerul Fondurilor Europene, Mihaela Toader, Director General la acest minister, a luat domeniile cu probleme indicate de Jorgensen şi a vorbit la nivel general despre ce se propune a se realiza, altfel spus, a reiterat chiar obiectivele indicate de UE pentru România. Ca exemplu, Toader a afirmat că la nivelul sistemului de sănătate se vizează oferirea de acces egal cetăţenilor la servicii de foarte bună calitate pentru întreaga populaţie a României. În legătură cu subiectul pieţei forţei de muncă, reprezentanta Ministerului a spus că se doreşte a se crea ”un mix” între educaţie şi mediul de business. Spre finalul discursului foarte general, Toader subliniază că fondurile oferite de UE sunt doar un instrument şi că acestea nu sunt generatoare de politici. Mai mult: „de foarte multe ori, nu este vorba de măsuri financiare, ci de alţi factori şi măsuri, care pot fi mai importante pentru atingerea ţintelor.”
Reprezentanta Comisiei, Ioana Glogor, Şef de unitate adjunct – DG Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a avut un discurs pertinent şi a expus situaţia României cu privire la educaţie şi piaţa muncii: rata de şomaj în rândul tinerilor, procentul populaţiei aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, procentul de tineri care nu lucrează şi nu sunt nici în educaţie sau în formare etc (toate datele sunt disponibile pe www.eurostat.com). O concluzie la ce a spus reprezentanta Comisiei este că situaţia pare a se înrăutăţi: şomajul în rândul tinerilor a crescut, de asemenea procentul tinerilor neangajaţi sau în niciun fel de formare a crescut şi el, peste 90% din membrii comunităţii Roma părăsesc şcoala timpuriu, iar universităţile nu oferă studenţilor abilităţile şi cunoştinţele pentru găsirea unui loc de muncă.
Vicepreşedintele educaţional al Alianţei Ligii Studenţilor din România, Cristi Popescu, afirmă că de la panelul de Educaţie şi Piaţa Muncii a lipsit perspectiva tinerilor, care era necesară mai ales pentru că a fost o discuţie care i-a vizat. Mai mult, a reiterat şi el existenţa unei lipse de dialog între Ministerul Muncii şi al Educaţiei. Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, închide evenimentul afirmând că speranţa sa faţă de această criză este că ne pune în faţa unor întrebări cum ar fi: ce tip de societate suntem şi ce tip de putere dorim sa dezvoltăm.
Poate că, într-adevar, aceste statistici şi cifre vor alarma autorităţile române de necesitatea stringentă a unei schimbări şi reforme la toate nivelurile societăţii. Şi astfel nu se va mai minimiza valoarea şi importanţa miliardelor de euro puse la dispoziţie României de UE, ba se va începe a se construi şi implementa politici care vor înlesni absorbţia acestor bani. Iar fondurile odată alocate înţelept vor duce la un progres real al ţării.
Citeste mai mult: adev.ro/n6wavb
Read more...
Planul strategiei cuprinde 5 obiective principale, fiecare obiectiv cu un anumit target (exprimat prin procente) la nivel european, cât şi la nivel de stat membru. Raţionamentul acestei duble targetări a aceluiaşi obiectiv de atins este următorul: se doreşte a se atinge un procent global european la nivelul fiecărui obiectiv, însă, întrucât nu li se poate impune tuturor statelor membre aceleaşi aşteptări şi targete din cauza diferenţelor economico-politico-sociale, fiecare stat membru are targetul său de atins la nivelul fiecărui obiectiv. De exemplu: dacă la nivelul UE se doreşte a se atinge în rândul populaţiei o ocupare a forţei de muncă de 75 %, la nivelul României targetul este de 70%, iar în Germania de 77%.
Cele 5 domenii principale în care se doreşte un progres semnificativ până în 2020 sunt: forţa de muncă, cercetare şi inovaţie, schimbare climatică şi energie sustenabilă, educaţie, combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale. Pentru a vedea indicatorii specifici care se doresc a fi atinşi, mergeţi la adresa http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm, unde găsiţi statistici şi explicaţii pentru fiecare dintre cele cinci mari domenii principale.
Revenind la evenimentul care a avut loc pe 04 iunie 2014, „Europa 2020 în România, Priorităţi şi resurse”, acesta a avut ca scop prezentarea recomandărilor făcute României de către Comisia Europeană. Întrucât strategia EU2020 este una de coordonare, nefiind o politică comună a statelor membre, Comisia EU nu poate decât să analizeze acţiunile precedente ale statelor şi să ofere nişte coordonate generale cu privire la politicile sociale şi economice ce ar trebui urmărite, coordonare care se oferă anual sub forma unor recomandări.
Conferinţa s-a organizat la doar două zile de la publicarea de către Comisie a recomandărilor şi a avut numeroşi vorbitori cu funcţii importante în aparatul administrativ românesc sau european, printre care: Angela Filote (Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România), Peter Stub Jorgensen (Director – DG Ocuparea Forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune în Comisia EU), Viorel Dobrescu (Director Directia de strategie EU2020 – MAE), Carmen Mărcuş (Analist economic, Reprezentanţa Comisiei Europene în România), Ioana Gligor (Sef de unitate adjunct – DG Ocuparea forţei de muncă, afaceri şi incluziune, Comisia Europeană), Vicki Donlevy (Contractant pentru DG Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Comisia Europeană), Angela Blanco (Expert Politici de sănătate – DG Sănătate şi consumatori, Comisia Europeană) etc.
Peter Stub Jorgensen, Director la DG Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune la Comisia Europeană, în prezentarea sa, a expus o realitate destul de îngrijorătoare: sectorul medical românesc este caracterizat de existenţa unei plăţi informale, care este nesănătoasă, întrucât afectează disponibilitatea sistemului medical în raport cu cetăţenii; gradul de neangajabilitate în rândul tinerilor se deteriorează şi a semnalat necesitatea unei relaţii între sistemul educaţional şi mediul privat pentru a se crea o coerenţă între pregătirea tinerilor şi nevoile de pe piaţa de muncă; un grad de eficienţă scăzut la nivelul administraţiei publice; condiţia comunităţilor Roma şi necesitatea incluziunii lor sociale. Jorgensen a menţionat oportunitatea de dezvoltare prin Fondurile Structurale şi de Investiţie, care pentru România, în intervalul 2014 – 2020, sunt de 30,4 miliarde de euro. De asemenea, a insistat să folosim toţi aceşti bani, eficient şi înţelept.
Reprezentanta Ministerul Fondurilor Europene, Mihaela Toader, Director General la acest minister, a luat domeniile cu probleme indicate de Jorgensen şi a vorbit la nivel general despre ce se propune a se realiza, altfel spus, a reiterat chiar obiectivele indicate de UE pentru România. Ca exemplu, Toader a afirmat că la nivelul sistemului de sănătate se vizează oferirea de acces egal cetăţenilor la servicii de foarte bună calitate pentru întreaga populaţie a României. În legătură cu subiectul pieţei forţei de muncă, reprezentanta Ministerului a spus că se doreşte a se crea ”un mix” între educaţie şi mediul de business. Spre finalul discursului foarte general, Toader subliniază că fondurile oferite de UE sunt doar un instrument şi că acestea nu sunt generatoare de politici. Mai mult: „de foarte multe ori, nu este vorba de măsuri financiare, ci de alţi factori şi măsuri, care pot fi mai importante pentru atingerea ţintelor.”
Reprezentanta Comisiei, Ioana Glogor, Şef de unitate adjunct – DG Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a avut un discurs pertinent şi a expus situaţia României cu privire la educaţie şi piaţa muncii: rata de şomaj în rândul tinerilor, procentul populaţiei aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, procentul de tineri care nu lucrează şi nu sunt nici în educaţie sau în formare etc (toate datele sunt disponibile pe www.eurostat.com). O concluzie la ce a spus reprezentanta Comisiei este că situaţia pare a se înrăutăţi: şomajul în rândul tinerilor a crescut, de asemenea procentul tinerilor neangajaţi sau în niciun fel de formare a crescut şi el, peste 90% din membrii comunităţii Roma părăsesc şcoala timpuriu, iar universităţile nu oferă studenţilor abilităţile şi cunoştinţele pentru găsirea unui loc de muncă.
Vicepreşedintele educaţional al Alianţei Ligii Studenţilor din România, Cristi Popescu, afirmă că de la panelul de Educaţie şi Piaţa Muncii a lipsit perspectiva tinerilor, care era necesară mai ales pentru că a fost o discuţie care i-a vizat. Mai mult, a reiterat şi el existenţa unei lipse de dialog între Ministerul Muncii şi al Educaţiei. Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, închide evenimentul afirmând că speranţa sa faţă de această criză este că ne pune în faţa unor întrebări cum ar fi: ce tip de societate suntem şi ce tip de putere dorim sa dezvoltăm.
Poate că, într-adevar, aceste statistici şi cifre vor alarma autorităţile române de necesitatea stringentă a unei schimbări şi reforme la toate nivelurile societăţii. Şi astfel nu se va mai minimiza valoarea şi importanţa miliardelor de euro puse la dispoziţie României de UE, ba se va începe a se construi şi implementa politici care vor înlesni absorbţia acestor bani. Iar fondurile odată alocate înţelept vor duce la un progres real al ţării.
Citeste mai mult: adev.ro/n6wavb
Facebook
Postări
