Curtea de Conturi despre sistemul public de sănătate

Curtea de Conturi a publicat de curând Raportul pe 2014 despre modul în care a fost folosit Fondul Naţional de Asigurări (FNUASS) de către Casa de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Sinteza a fost elaborată pe baza controalelor efectuate la Casa Naţională şi la 20 de Case Judeţene. Recomand citirea Raportului celor care vor să înţeleagă cum funcţionează sistemul public de sănătate şi ce probleme prognozează Casa de Sănătate, dar şi celor care vor să afle ce nereguli au fost constatate în gestionarea banilor în 2014.

Sistemul de asigurări din România pune în centru asiguratul, căruia trebuie să-i ofere servicii de bază în mod nediscriminatoriu; deocamdată acesta este principalul sistem de finanţare a îngrijirilor de sănătate pentru populaţie.

Sistemul public de sănătate este finanţat în principal din surse publice (Fondul Naţional+bugetul de stat) şi în mică măsură din surse private (plăţi directe, tarife). Actualul sistem funcţionează din 1999.

La 1 ian. pe listele medicilor de familie figurau înscrişi 17,1 mil. asiguraţi, reprezentând 86,1% din populaţia ţării. În 2012 ponderea asiguraţilor înscrişi era de 91%. (Numărul asiguraţilor înscrişi a scăzut cu peste 900 mii persoane.) Din această cifră, ponderea salariaţilor a scăzut de la 34,3% în 2012 la 33,7% în 2014. (Numărul persoanelor asigurate cu plata directă a rămas aproape constant.) 

Pe de-o parte numărul de salariaţi scade nominal, pe de altă parte scade comparativ cu numărul de pensionari, ceea ce înseamnă de fapt că veniturile pentru Fondul Naţional scad, în timp de nevoile de îngrjiri medicale cresc.

Populaţia României scade şi îmbătrâneşte. Acest fenomen, prezent şi în alte ţări UE, este mai accentuat la noi. 

Spre deosebire de restul lumii, majoritatea populaţiei din România este alcătuită din adulţi cu vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani. Prognozele spun că, până în anul 2050, cel mai mare segment al populaţiei va avea vârste de peste 60 de ani, iar populaţia va avea distribuţia în formă de piramidă inversată, fiecare grup de vârstă fiind mai mare faţă de cel mai tânăr decât el. Această inversare este mai rapidă şi mai gravă în România comparativ cu alte ţări ale lumii.

Îmbătrânirea populaţiei va face dificilă viabilitatea sistemului public, care va trebui să-i asigure vârstnicului accesul egal, indiferent de venituri, şi un nivel crescut al îngrijirii medicale.

În orice sistem de sănătate bolnavii cronici generazaă cele mai mari costuri. Din 2010, de când raportarea acestor cazuri este centralizată, numărul de bolnavi cronici a ajuns la 2,6 mil. persoane. 

Chiar dacă întreaga populaţie a României este beneficiară a serviciilor de asistență medicală finanţate din surse publice (urgenţe, programe naţionale, programe de prevenţie), o mare parte nu achită contribuţii la asigurările sociale de sănătate (CASS), fie pentru că sunt scutiţi de plată (de ex, copii, şomeri, pensionari cu venituri din pensii mai mici de 740 lei, deţinuţi, persoane cu handicap care nu realizează venituri, persoanele aflate în concediu medical sau concediu de maternitate), fie pentru că muncesc la negru şi nu contribuie. 

Astfel, principalele venituri destinate sănătății sunt CASS plătite de angajatori și angajați, anumite categorii de pensionari și PFA. Din totalul celor aproximativ 17 milioane de asigurați ai FNUASS, mai mult de jumătate contribuie astăzi (5,8 milioane salariați, circa 2,8 milioane liber profesioniști, circa 1,4 milioane de pensionari = circa 10 mil. persoane). Procentul este semnificativ mai bun comparativ cu anul 2008, de ex, când peste 60% din asigurați nu plăteau contribuții pentru sănătate. 

O problemă pentru sistemul public va fi să crească numărul de persoane care contribuie la Fondul Naţional, în condiţiile în care toată populaţia consumă servicii de sănătate finanţate astfel.

În anul 2013, veniturile FNUASS au atins 23.090 milioane lei, un maxim istoric, echivalentul a 3,62 % din PIB. Creșterea față de anul anterior nu s-a datorat contribuțiilor de sănătate, ci creșterii transferurilor de la bugetul de stat. În anul 2014, plățile din bugetul FNUASS, în sumă de 22.868 milioane lei, au reprezentat 3,42% din PIB, în scădere comparativ cu anul 2013. 

O pondere importantă în totalul veniturilor încasate în anul 2014 o reprezintă CASS (angajatori și angajaţi), de circa 76,37%, care în anul 2014 au fost în sumă de 17.465 mil. lei, înregistrând creșteri de la un an la altul, respectiv în anul 2014 față de anul 2013 (13,01%) și față de anul 2012 (16,69%).

Cinci Case de Asigurări de Sănătate (Timiş, Cluj, Constanţa, Iaşi şi Bucureşti) au realizat peste 53% din încasările la bugetul Fondului Național în anul 2014. 

Între 2012 şi 2014 plăţile efectuate din Fondul Naţional au crescut, o pondere de aproape 40% fiind reprezentată de cele pentru medicamente şi dispozitive medicale.

În comparație cu state similare, numărul personalului medical este mai mic. În România existau în anul 2011, 251 de medici și 590 de asistenți la 100.000 de locuitori, iar în anul 2014, 275 de medici și 646 de asistenți la 100.000 de locuitori, cifre sub media statelor europene comparabile, având în vedere faptul că noile state membre ale UE13 aveau 339 de medici și 781 de asistenți la 100.000 de locuitori (în anul 2011).

Veniturile încasate de Casă în anul 2014 au crescut cu 20,05% față de anul 2012. În aceeași perioadă, cheltuielile efectuate de către CNAS au crescut cu 17,52% față de anul 2012.

Curierul Naţional publică un material despre neregulile constate de Curtea de Conturi la Casa Naţională de Sănătate (CNAS). Într-un singur an controlat (2014) s-au constatat prejudicii de 16,5 mil. lei şi abateri de la legalitate care au costat Casa 600 mil. lei.

Au fost decontate internări de o zi pentru pacienţi deja internaţi la alt spital de 847 mii lei. Serviciile decontate pentru persoane decontate au costat Casa 693 mii lei.

Curtea a des­coperit prejudicii de 420.000 lei create prin decontarea ilegală a unor servicii medicale de specialitate şi pentru investigaţii, la tarife peste nivelul prevăzut în actele normative în vigoare.

La încheierea contractelor de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală de specia­litate din ambulatoriu, pentru specialităţile paraclinice, de ex, la decontarea contravalorii unui RMN nu s-a urmărit respectarea prevederilor legale referitoare la nivelul ta­rifelor decontate de casa de asi­gurări de sănătate. Deşi tariful aprobat a fost de 399,12 lei/serviciu, serviciile paraclinice au fost validate şi decontate la tariful unitar de 625,3 lei/serviciu, respectiv cu circa 57% mai mare. Contractele cu ambulatoriul de specialitate şi cele pentru investigaţii sunt negociate; nu se decontează aceeaşi sumă pentru cabinetul de ccardiologie X şi pentru cabinetul de cardiologie ce face parte dintr-o reţea privată. 

Read more...

Comunicatul DNA de azi: Despre ticăloşia din medicina românească (editat)

Azi Departamentul Naţional Anticorupţie a emis următorul comunicat:

"Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracţiuni de corupție şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2012 - 2015. 

În cursul zilei de 28 iulie 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 61 de locații situate în municipiul Bucureşti şi județele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, reprezentând sediile unor societăți comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. 

Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare."

Pare neinteresant. Dar Adriana Pavel precizează pe formare medicala ro: 

"Procurorii DNA vizeaza mai multi medici oncologi dar si farmacisti, iar perchezitiile se desfasoara la domiciliul acestora si la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Salaj, Institutul Oncologic Ion Chiricuta din Cluj-Napoca si la un cabinet oncologic de la Spitalul Judetean Sibiu.

Unii doctori sunt suspectati de fapte de coruptie ce ar fi avut loc intre 2012 si 2015.

Ei ar fi luat mita de la mai multi producatori de medicamente si distribuitori de aparatura medicala pentru a le facilita castigarea anumitor contracte, relateaza Digi24.

Unii dintre acestia fac parte si din comisiile de achizitii de medicamente organizate la nivelul spitalelor."

Fost ministru al Sănătăţii pentru un an jumate (2007-2008), cu un mandat care are realizări concrete, dintre care amintesc infomatizarea medicinii primare, Eugen Nicolăescu a declarat azi: "Folclor a existat probabil dintotdeauna in Romania pe tema asta, dar nimeni nu a avut nici curajul, nici sinceritatea sa spuna despre ce este vorba. De aceea cred ca organele de specialitate sunt singurele care pot sa obtina dovezi si mai departe sa gaseasca acele persoane vinovate sau acele lanturi care ar putea prejudicia statul prin practici ilegale." (sursa: stiri pe surse) 

"Persoanele vinovate" sunt în primul rând medicii. Eugen Nicolăescu s-a exprimat elegant şi măcar a avut curajul să vorbească, poate pentru că nu e medic şi nu e contaminat de ipocrizia şi ticăloşia care a adus sistemul sanitar în situaţia grea de azi. Tăcerea medicilor şi a cadrelor universitare din medicina românească când vine vorba de bani furaţi, fie de la asiguraţi (contractele cu Casa) fie de la buget (de ex., achiziţiile publice), are ca scop să facă uitat faptul că, în sistemul sanitar, corupţia porneşte de la medici. 

Domeniul medical din România are două caracteristici. Dacă pentru multe alte posturi, din sistemul public sau economia privată, poţi angaja "fătuci" cu trei mastere din domenii diferite, un medic este un absolvent de Medicină. Un medic specialist este un medic cu rezidenţiat. Un cadru universitar de la Medicină este un medic ce a publicat x lucrări medicale. Fără semnătura unui medic nu poţi face nimic în sistemul sanitar, nici bun, nici rău, nici moral, nici imoral. Este singura profesie din România cu această caracteristică. Deci primii care fură în sistem sunt medicii. 

Ştiu că mă vor înjura în primul rând colegii mei, "intelectualii" cu parafă, dar n-am terminat încă. 

Comportamenul mult medici, în ultimii 25 ani, şi nu doar în cabinet, a dus la decredibilizarea acestei profesii în România. Doar în condiţii de libertate te poţi manifesta plenar: atunci se vede cine are repere morale şi cine nu. Cine vrea să-şi respecte meseria, să fie de folos bolnavului, să fie profesionist, şi nu traficant de parafă, mai nou de semnătură electronică. 

A doua caracteristică a domeniului medical este că politicile publice de sănătate din ultimii 25 de ani au fost (şi sunt) făcute de către medici; circumstanţa agravantă este că majoritatea sunt şi cadre universitare. Posturile din sistem au fost blocate de ei - principala cauză a degradării sistemul sanitar pentru care sunt responsabili medicii. Deciziile lor au dus la emigrarea masivă a celor ce nu au găsit o soluţie nici măcar în medicina privată (domeniu aparent separat, dar cu tare mari şi el). 

S-au organizat măcar dezbateri pe tema responsabilităţii celor care au diriguit sistemul medical şi nu ştiu eu?

Fiindcă există situaţii pe care nu le poţi înţelege, ca ne-medic, dacă nu ţi le explică cineva, am să dau un exemplu "simplu" şi "mărunt"din domeniul "politicilor publice". 

Spitalul Judeţean X nu are suficienţi ginecologi să-şi acopere gărzile. Angajează cu ora ginecologi (posturile sunt blocate), să facă câteva gărzi pe lună. Medicul află că în gardă nu are anestezist, deci nu poate opera nimic. Există un singur anestezist în spital, care face vreo 3 gărzi pe lună, dar vine şi în garda ta dacă ştie precis că primeşte şpagă de la pacientă (aici - majoritatea sunt gravide "neplătitoare"). Ce face ginecologul în gardă? Asistă gravide cu naşteri fără mari probleme, tratează nişte infecţii intercurente şi atât. Cazurile chirurgicale (de ex., cezarianele de necesitate, cazurile cu suferinţe fetale, hemoragiile ce necesită deschiderea abdomenului etc) sunt trimise la Bucureşti, de obicei cu ambulanţa. Ginecologul simte că se deprofesionalizează. După cîteva luni pleacă în Franţa. Nu vreau să ştiu ce se mai întâmplă la Spitalul Judeţean X, la camera de gardă gineco. 

Ce politici de sănătate am avut şi avem de se întâmplă lucruri care sfidează bunul-simţ? Şi cine e responsabil pentru ele? Repet: aici am dat un exemplu mărunt. Să-mi răspundă cei care m-au înjurat mai sus.

Medicii trebuie să-şi facă singuri curăţenie în ogradă. Sunt medic, salariat într-un SRL medical, am 47 de ani şi voi aştepta până la pensie acest eveniment. Medicii pot începe cu cazul anchetat azi de DNA. 

Aştept comunicate, dezbateri sau decizii din partea:

- asociaţiilor profesionale ale medicilor specialişti, de ex. oncologi

- asociaţiilor patronale ale furnizorilor de servicii medicale, de ex. servicii oncologice

- cadrelor universitare de la Facultatea de Medicină, de ex. din Cluj-Napoca 

- medicilor din presa românească.

O poziţie a asociaţiilor medicilor de familie, care de ani zile afirmă că "nu în medicina primară se fură banii din sănătate", se impune. Autocenzura practicată de medicii de familie când este vorba de corupţia din sistem poate fi confundată uşor cu ipocrizia.

Read more...