Curtea de Conturi despre sistemul public de sănătate

Curtea de Conturi a publicat de curând Raportul pe 2014 despre modul în care a fost folosit Fondul Naţional de Asigurări (FNUASS) de către Casa de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Sinteza a fost elaborată pe baza controalelor efectuate la Casa Naţională şi la 20 de Case Judeţene. Recomand citirea Raportului celor care vor să înţeleagă cum funcţionează sistemul public de sănătate şi ce probleme prognozează Casa de Sănătate, dar şi celor care vor să afle ce nereguli au fost constatate în gestionarea banilor în 2014.

Sistemul de asigurări din România pune în centru asiguratul, căruia trebuie să-i ofere servicii de bază în mod nediscriminatoriu; deocamdată acesta este principalul sistem de finanţare a îngrijirilor de sănătate pentru populaţie.

Sistemul public de sănătate este finanţat în principal din surse publice (Fondul Naţional+bugetul de stat) şi în mică măsură din surse private (plăţi directe, tarife). Actualul sistem funcţionează din 1999.

La 1 ian. pe listele medicilor de familie figurau înscrişi 17,1 mil. asiguraţi, reprezentând 86,1% din populaţia ţării. În 2012 ponderea asiguraţilor înscrişi era de 91%. (Numărul asiguraţilor înscrişi a scăzut cu peste 900 mii persoane.) Din această cifră, ponderea salariaţilor a scăzut de la 34,3% în 2012 la 33,7% în 2014. (Numărul persoanelor asigurate cu plata directă a rămas aproape constant.) 

Pe de-o parte numărul de salariaţi scade nominal, pe de altă parte scade comparativ cu numărul de pensionari, ceea ce înseamnă de fapt că veniturile pentru Fondul Naţional scad, în timp de nevoile de îngrjiri medicale cresc.

Populaţia României scade şi îmbătrâneşte. Acest fenomen, prezent şi în alte ţări UE, este mai accentuat la noi. 

Spre deosebire de restul lumii, majoritatea populaţiei din România este alcătuită din adulţi cu vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani. Prognozele spun că, până în anul 2050, cel mai mare segment al populaţiei va avea vârste de peste 60 de ani, iar populaţia va avea distribuţia în formă de piramidă inversată, fiecare grup de vârstă fiind mai mare faţă de cel mai tânăr decât el. Această inversare este mai rapidă şi mai gravă în România comparativ cu alte ţări ale lumii.

Îmbătrânirea populaţiei va face dificilă viabilitatea sistemului public, care va trebui să-i asigure vârstnicului accesul egal, indiferent de venituri, şi un nivel crescut al îngrijirii medicale.

În orice sistem de sănătate bolnavii cronici generazaă cele mai mari costuri. Din 2010, de când raportarea acestor cazuri este centralizată, numărul de bolnavi cronici a ajuns la 2,6 mil. persoane. 

Chiar dacă întreaga populaţie a României este beneficiară a serviciilor de asistență medicală finanţate din surse publice (urgenţe, programe naţionale, programe de prevenţie), o mare parte nu achită contribuţii la asigurările sociale de sănătate (CASS), fie pentru că sunt scutiţi de plată (de ex, copii, şomeri, pensionari cu venituri din pensii mai mici de 740 lei, deţinuţi, persoane cu handicap care nu realizează venituri, persoanele aflate în concediu medical sau concediu de maternitate), fie pentru că muncesc la negru şi nu contribuie. 

Astfel, principalele venituri destinate sănătății sunt CASS plătite de angajatori și angajați, anumite categorii de pensionari și PFA. Din totalul celor aproximativ 17 milioane de asigurați ai FNUASS, mai mult de jumătate contribuie astăzi (5,8 milioane salariați, circa 2,8 milioane liber profesioniști, circa 1,4 milioane de pensionari = circa 10 mil. persoane). Procentul este semnificativ mai bun comparativ cu anul 2008, de ex, când peste 60% din asigurați nu plăteau contribuții pentru sănătate. 

O problemă pentru sistemul public va fi să crească numărul de persoane care contribuie la Fondul Naţional, în condiţiile în care toată populaţia consumă servicii de sănătate finanţate astfel.

În anul 2013, veniturile FNUASS au atins 23.090 milioane lei, un maxim istoric, echivalentul a 3,62 % din PIB. Creșterea față de anul anterior nu s-a datorat contribuțiilor de sănătate, ci creșterii transferurilor de la bugetul de stat. În anul 2014, plățile din bugetul FNUASS, în sumă de 22.868 milioane lei, au reprezentat 3,42% din PIB, în scădere comparativ cu anul 2013. 

O pondere importantă în totalul veniturilor încasate în anul 2014 o reprezintă CASS (angajatori și angajaţi), de circa 76,37%, care în anul 2014 au fost în sumă de 17.465 mil. lei, înregistrând creșteri de la un an la altul, respectiv în anul 2014 față de anul 2013 (13,01%) și față de anul 2012 (16,69%).

Cinci Case de Asigurări de Sănătate (Timiş, Cluj, Constanţa, Iaşi şi Bucureşti) au realizat peste 53% din încasările la bugetul Fondului Național în anul 2014. 

Între 2012 şi 2014 plăţile efectuate din Fondul Naţional au crescut, o pondere de aproape 40% fiind reprezentată de cele pentru medicamente şi dispozitive medicale.

În comparație cu state similare, numărul personalului medical este mai mic. În România existau în anul 2011, 251 de medici și 590 de asistenți la 100.000 de locuitori, iar în anul 2014, 275 de medici și 646 de asistenți la 100.000 de locuitori, cifre sub media statelor europene comparabile, având în vedere faptul că noile state membre ale UE13 aveau 339 de medici și 781 de asistenți la 100.000 de locuitori (în anul 2011).

Veniturile încasate de Casă în anul 2014 au crescut cu 20,05% față de anul 2012. În aceeași perioadă, cheltuielile efectuate de către CNAS au crescut cu 17,52% față de anul 2012.

Curierul Naţional publică un material despre neregulile constate de Curtea de Conturi la Casa Naţională de Sănătate (CNAS). Într-un singur an controlat (2014) s-au constatat prejudicii de 16,5 mil. lei şi abateri de la legalitate care au costat Casa 600 mil. lei.

Au fost decontate internări de o zi pentru pacienţi deja internaţi la alt spital de 847 mii lei. Serviciile decontate pentru persoane decontate au costat Casa 693 mii lei.

Curtea a des­coperit prejudicii de 420.000 lei create prin decontarea ilegală a unor servicii medicale de specialitate şi pentru investigaţii, la tarife peste nivelul prevăzut în actele normative în vigoare.

La încheierea contractelor de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală de specia­litate din ambulatoriu, pentru specialităţile paraclinice, de ex, la decontarea contravalorii unui RMN nu s-a urmărit respectarea prevederilor legale referitoare la nivelul ta­rifelor decontate de casa de asi­gurări de sănătate. Deşi tariful aprobat a fost de 399,12 lei/serviciu, serviciile paraclinice au fost validate şi decontate la tariful unitar de 625,3 lei/serviciu, respectiv cu circa 57% mai mare. Contractele cu ambulatoriul de specialitate şi cele pentru investigaţii sunt negociate; nu se decontează aceeaşi sumă pentru cabinetul de ccardiologie X şi pentru cabinetul de cardiologie ce face parte dintr-o reţea privată.