Noua Republică: Reformăm partidul.

Partidul Noua Republică a emis astăzi următorul comunicat de presă:

Luând act de demisia Președintelui Mihail Neamțu și a mai multor persoane din conducerea centrală a Partidului, Comitetul Executiv Național, forul suprem de conducere al Partidului Noua Republică între două Congrese, a adoptat principiile si măsurile de reformare a Partidului pentru perioada imediat următoare.

Comitetul Executiv Național, în sedințe consecutive derulate în perioada martie-aprilie 2015, a adoptat următoarele principii de reformare a Partidului, pe baza cărora se vor modifica Statutul și Codul de integritate, precum și regulamentele interioare ce vor fi aprobate de viitorul Congres:

i. Pentru eliminarea conflictelor dintre diversele organisme ale Partidului și pentru a impune, prin puterea exemplului, aplicarea principiilor conducerii democratice ale statului de drept și în organizarea partidelor politice, reformarea Partidului Noua Republică va avea la bază introducerea principiului separației puterilor interne în Partid și controlului reciproc al acestora.

ii. Pentru a preveni blocajele sau abuzurile, cele trei puteri interne ale partidului: a. politică/deliberativă, b. executivă și c. jurisdicțională, vor fi egale și vor avea legitimitatea conferită de alegerea lor direct de către Congres.

iii. Pentru a se garanta integritatea individuală și instituțională și competența în relație cu funcția de partid, traiectoriile profesionale interne vor fi asumate din timp și separate. Prin separarea traiectoriilor membrilor partidului, respectiv: a) conducerea și construcția partidului, b) elaborarea, școlarizarea și promovarea politicilor publice și c) candidat al partidului în alegeri. Astfel, prin competiția internă transparentă și meritocratică, se vor selecta, pregăti și promova propriii candidați pentru administraţia publică, în vederea bunei guvernări a țării.

iv. Pentru a garanta promovarea oamenilor valoroşi în conducerea Partidului și a celor mai valoroase proiecte, Partidul va organiza alegeri anuale pentru toate structurile sale de conducere, iar candidații la aceste funcții, ca și candidații pentru funcțiile elective din stat, vor fi verificați și certificați de comisia de integritate, forum jurisdicțional independent al partidului.

v. Pentru a asigura eficienţa maximă a efortului uman, material și financiar și transparența faţă de electorat, garanția credibilităţii noastre, candidaturile pentru funcțiile eligibile din stat vor fi asumate de către Congresul partidului, cu un an înaintea alegerilor.

În ședința Comitetului Executiv Național din data de 8 aprilie 2015 s-au adoptat următoarele rezoluții:

1. Comitetul Executiv Național condamnă abuzurile conducerii Partidului Noua Republică care, prin nerespectarea principiilor democratice în organizarea internă a Partidului, este responsabilă în mare parte de insuccesul electoral din anul 2014 şi de diminuarea şanselor electorale la alegerile locale şi parlamentare din 2016. Comitetul Executiv Național constată că Partid Noua Republică se află în stare de criză politică prin demisia în bloc a unor persoane din conducerea partidului şi, în consecinţă, decide reformarea profundă a partidului pe baza asumării celor 5 principii şi valori, agreate anterior, pe care le consideră originale pe piaţa politică şi potrivite să asigure accesul în condiţii de integritate, competiţie şi eficienţă la puterea politică în interiorul partidului şi, apoi, prin succes electoral, la puterea politică din stat.

2. Pentru punerea în practică a reformei interne a Partidul Noua Republică, Comitetul Executiv Național a înfiinţat o Comisie de reformare, formată din membri care, prin activitatea lor anterioară, au dovedit adeziunea la principiile democratice încălcate în trecut de conducerea partidului, Comisie ce va avea un mandat limitat până la viitorul Congres și care va elabora noul Statut şi Cod de integritate şi va organiza Congresul în următoarele 4 luni.

3. Comitetul Executiv Național este conştient că reformarea Partidului Noua Republică va necesita timp, probabil un ciclu electoral de 4 ani, până la obţinerea unui scor electoral semnificativ, posibil de obţinut la alegerile din 2020. Participarea la alegerile din 2016 va fi, din nefericire, afectată de actuala criză internă a partidului şi ţinta electorală în 2016 va fi mai modestă.

4. Comitetul Executiv Național stabileşte că membrii Partidului Noua Republică şi ai Asociaţiei Noua Republică care, din diverse motive, au fost nevoiţi să părăsească partidul sunt bine-veniţi înapoi, dacă îmbrăţişează principiile pe care se bazează reformarea partidului şi, în cazul revenirii, sunt îndreptăţiţi să li se recunoască vechimea în partid incluzând perioada întreruperii cotizării, putând, astfel, şi, după semnarea adeziunii la Partidului Noua Republică, pot participa cu drept de vot şi candida pentru funcţii în partid la viitorul Congres.

5. Comitetul Executiv Național stabileşte că actuala conducere a Partidului Noua Republică îşi restrânge activitatea la strictul necesar pentru a asigura continuitatea juridică şi financiară a partidului, iar pregătirea şi derularea Congresului vor fi organizate de Comisia de reformă.

6. Comitetul Executiv Național mandatează Secretarul general să culeagă datele şi să întocmească un raport pe care îl va prezenta la şedinţa următoare, pentru a se realiza un tablou complet al situaţiei actuale a PNR: numărul de organizaţii din teritoriu, numărul de membri cotizanţi, situaţia juridică actuală a partidului, deciziile neaplicate ale Congreselor, actele aprobate de Congres și nedepuse pentru validare de Tribunalul Bucureşti, datoriile curente, inclusiv cotizaţia anuală de membru AECR, gestiunea mijloacelor fixe şi mobile ale partidului şi situaţia preluării bunurilor de la vechea conducere. Se va realiza un audit financiar până la data Congresului şi rezultatul acestuia se va comunica la Congres.

PARTIDUL NOUA REPUBLICĂ

Lorin Ciobanu - Secretar General

E-mail: lorin.ciobanu@gmail.com

Adresa: Bulevardul Schitu Măgureanu, Nr. 17, Et. Parter, Ap.1 , Sector 1, Bucureşti

Orange: 0752 964 145 / Vodafone: 0727 245 776 / Romtelecom: 021 313 95 25

Read more...

Mihail Neamţu nu mai e preşedintele Partidului Noua Republică

Un gest de om politic mare din partea lui Mihail Neamţu, care şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PNR în această seară. Citiţi textul integral pe nouarepublica.ro.

Contestat după euro-alegerile din mai 2014, Mihai a primit un nou mandat la Congresul de la Arad din iunie. Dacă după acest congres evoluţia PNR nu a fost cea scontată, acest lucru nu are un singur responsabil şi nu poate fi pus doar pe seama boicotului mediatic la care Noua Republică e supusă de mai mulţi ani.

Partidul are o structură de conducere greoaie, un Statut (din 2012) care se dovedeşte învechit şi un mesaj care nu reuşeşte să sensibilizeze electoratul tradiţional de dreapta, eurorealist şi îngrijorat acum şi de terorismul islamist intra şi extracomunitar. 

Mihai rămâne membru al NR. El şi echipa lui au demonstrat că în România poate fi construit un partid de la firul ierbii, cu toată legislaţia aberantă pe care abia acum o descoperă oameni ce au făcut parte ani de zile din partide aflate la guvernare. 

Mihai face acum un pas înapoi pentru că reproşurile pe care i le fac foşti şi actuali membri riscă să dăuneze reformării partidului. E un gest de om politic mare, care va putea reveni în forţă după 2016 având autoritate morală. 

Câţi preşedinţi de partide din România şi-au dat demisia în 25 de ani? Câte partide se pot mândri cu afilierea instituţională europeană şi faptul că nu au membri marcanţi anchetaţi? Noua Republică a devenit un brand, partidul ce apără libertatea, familia şi credinţa.

Mulţumim, Mihai, că rămâi alături de noi!

Read more...

Lăcomia care este

Lăcomia, care este... 100 milioane de euro șpagă!

Numărăm dosare și jubilăm din pricina cătușelor puse la mâinile altora... O țară eliberată de comunism în 1989 ar fi putut celebra altceva astăzi: 100,000 de firme start-up, o generație de aur la fotbal, o nouă linie de olimpici în gimnastică sau atletism, o creștere demografică la 25-27 milioane de locuitori (după modelului optimismului social existent în Israel), primul TGV pe ruta Arad-Brașov, un Nobel pentru literatură, canonizarea unor sfinți ai închisorilor, al zecelea muzeu al dictaturii comuniste, noi tehnologii anti-cancer în spitalele noastre de provincie, succese uriașe în educația universitară și inaugurarea celui de-al 5789-lea kilometru de autostradă... Voi ce v-ați fi dorit?

(sursa: Mihail Neamţu, facebook)

Read more...

Bilanţ la Noua Republică

Azi, toate partidele parlamentare au miniştri şi deputaţi anchetaţi şi condamnaţi pentru corupţie. Dar în România nu se va mai putea face politică în mocirlă, lucru despre care populaţia ne-a anunţat de ani de zile prin absenteismul la vot, masiv şi deja istoric; prezenţa din turul II din noiembrie reprezintă o confirmare şi un vot de blam pentru oamenii politici îmbătrâniţi în rele.

Decizia Justiţiei de a face curăţenie porneşte şi de la o realitate obiectivă. În dec. 1989 România nu avea datorie publică; azi avem 50 mld. datorie publică de stat, fără a o număra şi pe cea privată. Zilele trecute Curtea de Conturi a informat despre pagubele de la bugetele publice: peste 1,1 mld. euro, cu peste 30% mai mari decît anul trecut. Acolo sunt banii noştri şi aceasta este istoria capturării bugetelor publice în interes personal, de către baronii măturaţi azi de Justiţie. Pentru a înţelege ordinul de mărime să ne amintim că: 1 km autostradă costă 4 mil. euro, iar o şcoală, 500 mii euro. 

Partidele vechi nu dau semne că ar fi înţeles mesajul populaţiei; printr-o ordonanţă de urgenţă recentă au refuzat să organizeze turul II pentru primari şi preşedinţi de consilii locale. Listele suplimentare cu alegători nu au fost făcute publice din acelaşi motiv: altă ordonanţă prin care sistemul s-a protejat şi a rămas departe de populaţie. Abia când intri în competiţie îşi dai seama că eşti furat şi înţelegi cum, iar NR a învăţat acest lucru la alegerile din mai 2014. 

Noua Republică are o istorie scurtă şi nepătată. Integritatea este una din condiţii pentru a avea un viitor politic, dar nu suficientă. Toate partidele, mari şi mici, sunt nevoite acum să-şi fixeze acţiunile viitoare într-un climat de incertitudine în care domină neîncrederea. Suntem la un nou start în viaţa politică. Ce urmează? Campania pentru alegerile locale practic a început. Este următorul test pentru partid, de care depinde şi viitorul lui în ECR. Se pune întrebarea dacă NR poate să intre singură în competiţia de la locale sau are nevoie de aliaţi.

Voi prezenta câteva acţiuni ale Noii Republici din 2014, an în care am fost boicotaţi de mass media.

În ianuarie 2014, o delegaţie a PNR, condusă de Nicolae Popa, a participat la o acţiune umanitară în regiunea Gaziantep, la graniţa dintre Turcia şi Siria. Acţiunea a fost organizată de Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (AECR), la care NR a aderat în 2013, şi de grupul parlamentar ECR.

În februarie, a avut loc la Bruxelles evenimentul cultural şi politic „O Voce Nouă. O Românie Nouă”, în compania ambasadorului cultural al României, Grigore Leşe. Evenimentul a fost găzduit de Parlamentul European. Au mai participat Martin Callanan (MEP), Preşedinte al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) din Parlamentul European, Mihail Neamţu, Preşedinte al PNR, şi candidaţi ai partidului la alegerile pentru Parlamentul European din mai 2014.

Noua Republică a adus un omagiu la Ambasada Ucrainei, după vărsarea de sânge ce a avut loc în această ţară.

În martie 2014, acţiunea apolitică "Deschideţi cărţile, închideţi Antenele!", iniţiată de Mihail Neamţu, a reprezentat un protest al societăţii civile după linşajul mediatic al televiziunii lui Dan Voiculescu la adresa lui Andrei Pleşu. Protestul, organizat pe facebook, s-a bucurat de un mare succes. Drept urmare, Mihail Neamţu a fost calomniat la Antene şi nu i s-a permis un drept la replică. (Zilele trecute Andrei Pleşu a primit premiul Cetăţean European, distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru merite culturale.)

Tot în martie, membri şi simpatizanţi ai NR au participat la Marşul pentru Viaţă, în mai multe oraşe din ţară. NR este singurul partid declarat pentru viaţă şi singurul partid din România care a sprijinit Iniţiativa Cetăţenească Europeană "Unul dintre noi", menită să stopeze finanţarea din bani publici europeni a cercetărilor şi a procedurilor medicale ce presupun distrugerea embrionilor umani.

Tot în martie are loc summit-ul ECR, ce va deveni al treilea grup politic din Parlamentul European după alegerile din mai, când Noua Republică a participat pentru prima oară într-o competiţie electorală singură pe liste. NR a obţinut sub 0,3% voturi la europarlamentare. Este un rezultat care ne dă speranţe când îl analizăm atent.

Din ECR fac parte şi conservatorii englezi. În 2014, David Cameron a fost prim-ministrul care a produs cea mai mare creștere economică din Europa: 3% pentru Marea Britanie, singura creştere economică din UE, semnificativă pentru că în prezent Europa are cel mai mic nivel de creştere economică dintre continente. 

În iunie, la Arad are loc congresul extraordinar al PNR, solicitat de un grup care l-a contestat pe Mihail Neamţu după alegerile din mai. Congresul a validat mandatul lui Mihail Neamţu. Susţinătorii moţiunii nu s-au prezentat la congres şi au ieşit din politică formând un ONG. 

În iulie, la Deva are loc acţiunea "Colorez România", un happening de mare succes, organizat de Andrei Rosetti.

Pe 16 august NR a adus un omagiu Martirilor Brâncoveni, în anul dedicat lor de către Patriarhia Română. Sfinţii Brâncoveni sunt patronii spirituali ai Asociaţiei Pro Vita. 

În septembrie Noua Republică aderă la European Youth Conservatives (EYC), organizaţie a tineretului conservator. Ca delegat se distinge Adrian Popa, student la Ştiinţe Politice la Aberdeen.

Acţiunea de la Ţebea, Panteonul Moţilor, are loc în septembrie.

În octombrie, o delegaţie NR participă la acţiunea umanitară Maia III din Croaţia. În imagine, alături de Daniel Hannan, eurodeputat ECR, se află Ion Stan, Doru Oprea, Lorin Ciobanu şi Florin Cojocaru.

Pe un afiş al candidaţului la Preşedinţie , Klaus Iohannis, Sibiul și Aradul sunt două orașe ale lucrului bine făcut. Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană 2007, Aradul va fi în 2021. Sibiul și Aradul sunt orașele cu cei mai mulți salariați şi cu cea mai scăzută rată a șomajului.

De Ziua Naţională, şi Noua Republică a fost prezentă. 

De Crăciun Filiala Sector 6, condusă de Mihai Stana, a organizat o acţiune umanitară la un cămin de bătrâni.

De Ziua Culturii Naţionale, Noua Republică a sărbătorit 165 de la naşterea lui Mihai Eminescu.

Read more...

Duminică: Mihail Neamţu la b1Tv

De la ora 20:30, duminică seara, MIhail Neamţu este invitatul lui Sabin Orcan la B1.tv.

Read more...

Luni: Mihail Neamţu la b1Tv

De ce Islamul s-a radicalizat în Europa? Cum s-au transformat comunitățile de imigranți în cuiburi de rețea islamofascistă, anti-semită, anti-creștină și anti-occidentală? Ce anume explică eșecul integrării minorităților magrebiene în Statul secular francez? Ce lecții poate învăța România din atentatele teroriste petrecute la Paris? 

Mihail Neamţu va căuta un răspuns la emisiunea de luni (12/01/15), alături de Robert Turcescu. Live de la ora 20.00! 

Read more...

Azi: Mihail Neamţu la b1Tv

La ora 21,30, la emisiunea lui Robert Turcescu.

Read more...

Vineri: Mihail Neamţu la b1Tv

Read more...

Sâmbătă: Mihail Neamţu la b1Tv

Read more...

Interviu cu Mihail Neamţu, în "Bursa"

Mihail Neamţu, preşedintele Partidului Noua Republică (PNR), a declarat, într-un interviu pentru ziarul BURSA, că nu intenţionează să sporească inflaţia de prezidenţiabili, prin înscrierea în cursa pentru Cotroceni a unui candidat din partea Partidului Noua Republică.
       Partidului Noua Republică va aştepta decantarea opţiunilor în zona partidelor sistem, urmând ca, ulterior, să îşi anunţe susţinerea pentru un candidat la alegerile prezidenţiale din toamna acestui an.
       Liderul "dreptei nărăvaşe", aşa cum a fost numit în contextul alegerilor parlamentare din iarna anului 2012, datorită mesajelor anti-sistem şi a strategiilor de comunicare pe care le-a articulat atât în interiorul coaliţiei ARD (Alianţa pentru România Dreaptă), cât şi în relaţia cu electoratul, a atras atenţia asupra necesităţii unui guvern care asigure o dezvoltare sustenabilă a României şi nu perpetuarea finanţării "antreprenorilor de carton".

Citiţi interviul realizat de Cătălina Mănoiu pentru ziarul "Bursa" aici.

Read more...

Sâmbătă: Mihail Neamţu la b1Tv

Sâmbătă, de la ora 21:00, Mihail Neamţu este invitatul Sorinei Matei la B1 tv. Va discuta despre progresele făcute de justiţie, lupta anticorupţie şi provocările geopolitice externe.

Read more...

Azi: Mihail Neamţu la b1Tv

La ora 21,30.

Read more...

Şedinţă la Noua Republică (2)

Ce este partidul?

1. Partidul sunt principiile.
2. Partidul sunt oamenii care vor să facă politică altfel decât s-a făcut până acum.

Manifestul din 26 mai dezvăluie că în conducerea partidului au existat disensiuni vechi, care nu au fost făcute niciodată publice. Semnatarii au sperat că lucrurile se vor schimba cu timpul şi de aceea nu au vorbit mai devreme, nici măcar cu cei din filiala lor. Până după alegeri mulţi dintre ei au ales să aibă o prezenţă discretă în partid, inclusiv în perioada campaniei electorale, pentru a nu dăuna imaginii partidului.

De la o organizaţie pornită de la firul ierbii Noua Republică a ajuns o organizaţie piramidală, a liderilor care fac şi desfac lucruri hotărîte tot de ei şi care nu recunosc că există probleme în şedinţe - nu întotdeauna şi nu pe cât de des şi-ar dori membrii de partid să le audă.

Strategia de campanie, votată de Preşedinţie, nu a fost respectată decât în foarte mică măsură. NR a avut o campanie electorală cu o strategie aleasă ad hoc, în fapt după ce începuse campania, şi cu foarte puţini oameni care s-o implementeze.

Rezultatul alegerilor, 0,28% din voturi, este considerat un dezastru de cei care s-au implicat mai puţin în campanie. Ceilalţi, membrii mai vechi, care au văzut creşte sau scade o filială şi mai ales ce înseamnă să faci campanie ochi în ochi cu alegătorul, consideră rezultatul "destul de bun". Ei înţeleg mai bine potenţialul partidului: e un proiect politic cu care poţi să mobilizezi atât oameni care să lucreze în campanie, cât şi electorat. Cu mai multe filiale şi mai mulţi oameni pe stradă ar fi depăşit pragul. Atât au obţinut acum, cu o conducere dezbinată.

Semnatarii manifestului, unii dintre ei membri ai Preşedinţiei, denunţă "abuzul organizaţional" şi îl consideră pe Mihail Neamţu un pericol pentru proiectul Noua Republică.

În opinia mea, cei care se revoltă acum au transformat o luptă de idei într-un conflict personal pe care l-au alimentat luni de zile. Ei au dovedit dispreţ faţă de membrii de filiale. Nu se constituie, încă, într-o garnitură de rezervă a partidului; vor putea deveni când îşi vor asuma mai multe responsabilităţi, cum ar fi cea de a face o campanie electorală. Mihail Neamţu şi-a asumat asta.

Partidul sunt oamenii care lucrează împreună, de dragul unor principii pe care şi le doresc transpuse şi în politicile publice.

Read more...

Noua Republică: O nouă direcţie pentru apărarea valorilor creştine

Dragi prieteni,
Stimați colegi,

Când am pornit mișcarea Noua Republică, la 17 septembrie 2011, știam drumul anevoios pe care trebuia să-l parcurgem până la prima victorie. N-am spus că va fi simplu pentru soldații libertății. Știam că rezultatele nu vor veni peste noapte și că va fi nevoie de minimum zece ani pentru a conta în jocul mare al politicii românești. Am fondat Noua Republică știind diferența între primăvară și toamnă, între semănat și seceriș, între creșterea organică și dezvoltarea artificială.
Îmi asum rezultatul nesatisfăcător la alegerile europarlamentare din 2014. Noua Republică a câștigat doar 15,000 voturi. Un rezultat deloc glorios, deși nu rușinos. Sunt zeci de mii de români care au respins teoria votului util și au pus apă la stejarul nostru. Noi, astăzi, cum le răspundem? 
Propun organizarea unui Congres extraordinar cu mandatele tuturor membrilor Președinției și ai Consiliului Național al Liderilor pe masă. Până atunci voi iniția consultări cu liderii de filiale pentru a răspunde împreună la întrebarea: încotro Noua Republică? Congresul va permite delegaților să pună întrebări competitorilor iar cei mai credibili și mai convingători, cu siguranță, vor învinge.
Rezultatul în alegerile din Mai 2014 reflectă înfrângerea generală a Dreptei și neputința multor partide din afara sistemului de-a trece pragul electoral.
Rezultatul nostru a fost clar influențat de anumite decizii strategice din ultimii doi ani și jumătate, de puținătatea banilor și lipsa de experiență, de tensiuni interne și contestări descurajatoare pentru trupele aflate pe teren.
Până la Congresul extraordinar doresc să avem o dezbatere internă despre evoluția mișcării și a partidului Noua Republică din ultimii doi ani și opt luni. Congresul extraordinar va decide cine poate forma cu adevărat echipa oamenilor loiali, responsabili, harnici și dedicați cauzei Noua Republică.
Toți liderii și toți membrii care nu se cred perfecți și ireproșabili vor decide asupra viitorului partidului răspunzând la următoarele întrebări: Cum arată niște lideri responsabili? Cum poate fi îmbunătățită comunicarea valorilor Noua Republică spre electorat? Cine asigură astăzi și mâine minimele resurse financiare de funcționare pentru partid? Cine investește în dezvoltarea personală a liderilor? Cum îmbunătățim organizarea structurilor locale? Cum atragem oameni tineri și oameni cu experiență? Prin ce căi ne vom apropia publicul larg, în condițiile boicotului mediatic? Cum sprijinim înfrângerea Socialiștilor la prezidențialele din 2014? Plecând de la răspunsurile Dumneavoastră, moțiunea echipei mele va prezenta la Congres "O Nouă Direcție pentru Noua Republică".
Aruncarea cu bârfe și noroi în alții, pe Internet sau Facebook, reflectă atitudinea iresponsabilă a unor aventurieri. Cei care, în mod premeditat și chiar înaintea anunțării rezultatelor oficiale au lovit în imaginea partidului, s-au autoexclus din dezbaterea democratică internă. Fac aici însă diferența între inițiatorii scandalului public și cei care, în mod naiv ori nevinovat, s-au alăturat unui demers aparent legitim, fără a-i cunoaște finalitatea nocivă.
Da, avem nevoie de soluții, nu de țapi ispășitori sau de aruncători cu piatra. Există și critici pertinente făcute cu bună credință. Nu văd însă compatibilitatea între stilul conservator și spălatul rufelor în afară.
Respectul pentru votul a zeci de mii de români și prețuirea pentru munca a sute de voluntari ai Partidului ne obligă la maturitate. Rezultatul alegerilor ne transmite un mesaj clar: succesul cere muncă, răbdare, energie pozitivă, resurse umane și financiare, logistică și iar muncă! Congresul extraordinar va separa apele între oamenii faptelor și oamenii vorbelor fără acoperire. Un conservator adevărat știe că e greu să construiești ceva, dar că e foarte ușor să distrugi. Un conservator autentic e foarte atent cu fiecare pas. Partidul Noua Republică trebuie lăsat doar pe mâinile unor asemenea oameni.
Noua Republică e un proiect conservator, nu revoluționar. Noua Republică se clădește pe termen mediu și lung. Noua Republică are nevoie de o Nouă Direcție!
Vă mulțumesc pentru că v-ați alăturat mișcării inițiate la 17 septembrie 2011! Vă mulțumesc pentru încrederea Dumneavoastră!

Mihail Neamțu

Read more...

Mihail Neamţu despre alegeri

Am o veste bună: victoria e aproape! Am şi un mesaj pentru îngerii neputinţei: ne mândrim cu tot ce-am reuşit să facem în ultimii doi ani şi jumătate! Şi alt mesaj pentru cârcotaşi: Noua Republică este utopia realizată.

Mulţi nu ne-au dat nicio şansă. Şi iată-ne în prima noastră competiţie, având procente importante câştigate mai ales în Ardeal. Înfiinţarea noastră ca partid e o victorie. Umilirea BEC la Curtea de Apel e o victorie. Reprezentarea României în AECR e o victorie. O listă curată de candidaţi liberi şi curajoşi reprezintă, din nou, o mare victorie.

Suntem singura mişcare născută pe Internet şi coborâtă în stradă. Not bad. Unii vorbesc despre Europa la Bucureşti, dar când merg la Bruxelles n-au cu cine să bea o cafea. Noua Republică construieşte proiectul libertăţii împreună cu partenerii din Marea Britanie, Polonia, Cehia şi din alte ţări despre Europa naţiunilor, anti-federalistă.

Curând, pe 25 mai, vom mulţumi românilor pentru fiecare vot dat din convingere; vom mulţumi fiecărui voluntar care a depus o muncă asiduă, cu fruntea sus, din propriul buzunar. Noua Republică a dus o campanie curată, fără pui congelaţi, ci cu oameni dezgheţaţi şi cu portrete unice (suntem singurii care au un fost deţinut politic, frontieristul Mioc George). Am supravieţuit şi unui evident boicot media, fiind prezenţi în online şi în contactul direct cu cetăţeanul (peste 300,000 fluturaşi distribuiţi direct, fără intermediari). Am făcut street-art şi happening-uri inedite, 

Realismul ne va obliga să facem, desigur, şi o analiză internă: vom premia campionii (candidaţi şi filiale cu performanţă), vom corecta erorile comise pe parcurs şi ne vom despărţi, cu siguranţă, de profeţii resemnării. Dar pentru Noua Republică, 25 mai va fi o zi de sărbătoare. Am spart monopolul, ne-am transformat din spectatori în jucători. Sistemul ticăloşit are trei duşmani: ANI, DNA şi Noua Republică!

Suntem o echipă de oameni care au pornit de la zero iar FSN a plecat de la 100%. Au preluat conturi bancare, uzine, fabrici, bănci, structuri şi reţele ale fostului PCR. Foşti şefi de CAP-uri şi de IAS-uri au fost pepiniera PSDR-ului şi a celorlalte partide-sistem, formând astfel noua ştăbime a tranziţiei post-comuniste. Noi am înfruntat exact aceste lichele, oferind în schimb nişte modele. Am dezumflat cârcotaşii. Am sfidat pesimiştii. Am arătat că se poate.

Pentru toate astea suntem mândri. Uniţi, clădim o Nouă Românie!

Mihail Neamţu, Proud member of the New RepublicParty.

Read more...

Mihail Neamţu: "Putem obţine un vot care să ne ducă în P.E."

 Într-o frază, ce le promiteţi alegătorilor dacă ajungeţi în Parlamentul European?
Stat suveran şi naţional la Bruxelles, parteneriat masiv puternic şi de nezdruncinat cu Martea Britanie, cu Polonia şi alte ţări membre NATO. Lupta împotriva corupției, întărirea ANI, sprijin pentru familia tradițională şi eliminarea birocraţiei.

Mulţi români au rămas cu imaginea dumneavoastră din iulie 2012, când, la un miting pro-Băsescu, aţi apărut cu o funie de usturoi pentru a speria strigoii USL. Regretaţi acel gest?
Nu am cum să-l regret. Mi-am atins obiectivul. Vorbiţi despre acea scenă după doi ani. Acesta era obiectivul meu, să rămână ceva memorabil. În tradiţia folclorică românească, de Sfântul Andrei usturoiul este folosit pentru alungarea duhurilor rele. Într-o campanie mai folosim şi usturoiul, mai acceptăm şi nişte exagerări. Atunci ne-am atins obiectivul şi nu a fost o lovitură de stat pentru că au venit reprezentanţi ai SUA şi au atras atenţia asupra importanţei echilibrului puterilor, asupra autonomiei Curţii Constituţionale. USL voia să facă irelevantă poziţia Curţii asupra referendumului, dar din fericire nu a reuşit.

A doua imagine pe care o au românii despre dumneavoastră este de la geamul unui WC, la acelaşi referendum, când aţi strigat victorie după ce aţi aflat că nu s-a făcut pragul electoral…
Nu era WC. Cineva a vrut să spună că este WC din răutate, era un sediu deschis cu foarte multe calculatoare.

Pe atunci eraţi catalogat de răuvoitori ca sluga lui Băsescu, între timp relaţiile s-au schimbat. De ce? Răuvoitorii nu pot accepta că există parteneriate care au un început şi un sfârşit. Sunt un om care m-am pus în slujba luptei pentru constituţie. Rămân convins că o constituţie corect citită presupune separaţia puterilor în stat. Cred în statul drept. Cred că am avut de-a face atunci cu o ameninţare la adresa democraţiei ce trebuia stopată. Proiectul politic Traian Băsescu se rezumă acum la Mişcarea Populară. Se identifică cu Elena Udrea, moştenitoarea prin excelenţă a proiectului lui Traian Băsescu. Eu, Mihail Neamţu, sunt cu totul altceva. Sunt o fiinţă politică construită pe altă platformă, cu alte valori, altă ambiţie şi cu o altă traiectorie. Şi mai ales cu un alt trecut.

Ce vreţi să spuneţi mai exact? În 2005, Elena Udrea, consilier al președintelui, dădea un interviu lui Eugen Istodor. A fost întrebată ce este adevărul. Răspunsul a fost şocant: „Adevărul este ceea ce îmi convine”. Acest răspuns mă face să cred că nu suntem în aceeaşi paradigmă politică. Cred sincer că oamenii şi-au dat seama că între Noua Republică şi Mişcarea Populară sunt diferenţe majore. Exact ca între mine şi Elena Udrea. Cu tot respectul pentru ambiţia ei, cu tot respectul pentru că munceşte mult, ne despart foarte multe lucruri. Viziunea asupra statului, rolul pe care Dreapta trebuie să îl aibă, elemente de estetică, importanţa taxelor mici. Elena Udrea a crescut TVA în contextul crizei economice, a folosit bani publici pentru cheltuieli nejustificate cum ar fi faimoasele piscine închise după două săptămâni la Câmpina. Are o viziune social-democrată când este vorba despre distribuţia banului public. Elena Udrea a fost partener al lui Gabriel Oprea şi al puşcăriaşului Gigi Becali. Traian Băsescu a decis din 2012, după ce a fost readus la Cotroceni, să parieze doar pe calul câştigător în opinia sa – Elena Udrea. Noua Republică pariază pe cu totul altceva. Pe o echipă de oameni care nu au mai făcut politică. Cu oameni precum George Mioc, Corneliu Berari şi atâţia alţii.

Citeste mai mult pe: Mihail Neamtu: Cred in miracole, putem obtine un vot care sa ne duca in PE | deBanat.ro - spune realitatea! http://www.debanat.ro/2014/05/mihail-neamtu-cred-in-miracole-putem-obtine-un-vot-care-sa-ne-duca-in-pe/#ixzz32AP0YCW1

Read more...

Mihail Neamțu la b1Tv

Read more...

"Credinţă şi raţiune" la Librăria Sophia

Read more...

De citit

Am citit, vă recomand:

Read more...

Viitorul conservatorismului

„Dialogul de dreapta” este un proiect al Institutului de Studii Populare, cu invitaţi văzuţi ca oameni de dreapta şi cu care PDL simte nevoia să între în dialog sau în parteneriat. Gazdă este Sever Voinescu, iar prima manifestare, despre „Viitorul conservatorismului în România”, l-a avut ca invitat pe Mihail Neamţu, preşedintele mişcării Noua Republică, ce urmează să se întrunească în congresul de constituire ca partid săptămîna aceasta.

Sever Voinescu l-a prezentat pe Mihail Neamţu ca pe un om de dreapta şi un conservator ce a renunţat la proiecte personale pentru a se ocupa de alcătuirea unui partid. Motivul iniţierii acestor dialoguri îl reprezintă faptul că dreapta românească este excesiv liberală şi practic nu mai există o altă variantă pentru a fi de dreapta în politica noastră. Victoria ideilor liberale despre economie (piaţa liberă şi proprietatea privată) a dus la uniformizarea lumii politice şi în România nu mai există socialişti, din punct de vedere economic. Se pune întrebarea dacă în spectrul de dreapta de azi e loc pentru o politică de tip conservator.

Pentru Mihail Neamţu stânga românească are o puternică componentă sindicalistă, ce s-a observat, de exemplu, în opoziţia faţă de liberalizarea Codului Muncii şi în tentativa de revizuire a reformei lui Funeriu în educaţie. Social-democraţia românească este dominată de colectivism. Are tentaţia de a-i stigmatiza pe bogaţi (văzuţi ca sursă a răului) şi de a practica un egalitarism al invidiei. Criza economică din 2008-2012 ridică problema dereglementării absolute a pieţei şi a mitului individului ce eşuează sau reuşeşte în viaţă doar prin meritul propriu. Individul fără rădăcini e vulnerabil în vremuri de criză şi acum oamenii redescoperă solidarităţile naturale; familia este una din valorile conservatoare.  

Pentru Sever Voinescu a fi conservator azi ridică trei probleme: ce conservăm, care este tradiţia politică conservatoare şi pe cine reprezintă Partidul Conservator. Nu există conservatorism în afara tradiţiei, pe care regimul comunist a încercat să o distrugă astfel că acum totul e de făcut sau de refăcut. Ca manifestare politică partidul conservator a dispărut de mult (Al. Maghiloman a murit în 1925 şi odată cu el partidul); după 1989 tinerii care au intrat în politică nu au avut parte de vestigiile unui partid istoric care sa-i legitimeze, aşa cum s-a întâmplat pentru liberali şi ţărănişti. Titulatura de „conservator” era liberă şi a fost preluată de PC, care acum induce confuzie în societate şi sumarizează lucrurile cu care conservatorismul se luptă  de fapt. PC este ignorat în lumea politică europeană, care ştie bine ce înseamnă impostura în Europa de Est.

E greu să fii conservator, dar e natural. Cercetările sociologice ce au încercat să definească profilul poporului român şi experienţele personale ale fiecăruia indică faptul că naţiunea română e conservatoare. Nu există opţiuni puternice pentru valorile individuale sau pentru clasele sociale. În mod natural românii au predilecţie pentru familie şi pentru instituţiile de identitate, Biserica şi Armata. Mulţi români sunt conservatori fără să o ştie.

Mihail Neamţu a pus accentul pe cezura istorică 1925-1989, când s-a produs un asalt asupra ideii de democraţie prin populismul european al anilor 1930, care contesta tradiţia. Mussolini, C. Z. Codreanu şi comuniştii au contestat tradiţia, iar Hitler a fost un adversar al aristocraţiei germane, care a încercat să-l submineze. Aristocraţia românească a murit o dată la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a doua oară la Sighet şi Aiud. Nevoia de modele a produs un fenomen cultural prin care redescoperim familiile boiereşti. Neagu Djuvara e foarte îndrăgit pentru că face parte dintr-o veche familie de boieri, are un discurs totodată neaoş şi sofisticat şi ne face să înţelegem bine ce am pierdut când am crezut că prin decapitarea vechilor familii vom construi o nouă lume. Şansa relansării noastre stă în preţuirea instituţiilor de identitate, dar viitorul sună prost din cauza absenţei reperelor. Cei care au făcut şcoala după anul 2000 nu au ştiut ce valori să îmbrăţişeze fiindcă nu au avut dascăli care să-i înveţe. Pînă în 1989 au mai existat dascăli formaţi înainte de 1948, ceea ce a fost în avantajul elevilor din comunism. După 2000 s-a produs o falie şi acum avem impostură academică şi miniştri care plagiază. A nu fura e o atitudine fundamental ideologică, dispreţuită în România. Sever Voinescu a intervenit spunând că oamenii politici nu se sfiesc să îşi atribuie titluri la care nu au dreptul; cuplul vinovat pentru o teză copiată, Năstase-Ponta, duce ştafeta imposturii mai departe şi societatea nu reacţionează. Mihail Neamţu a vorbit de impostura instituţionalizată. Formele fără fond, descrise de Titu Maiorescu, se refereau la un mimetism bine intenţionat; acum mimetismul oamenilor politici români este decorativ, narcisist şi un atac la adresa ideilor de tradiţie, continuitate şi discipolat. Formele fără fond nu trebuie doar criticate, ci înlocuite cu alte forme alte prestaţiei şi prestanţei politice, pe care generaţia lui Mihail Neamţu se simte capabilă să le ofere.

Sever Voinescu a pornit de la admiraţia pe care o are pentru Take Ionescu pentru a aduce în discuţie problema politicii ce pleacă de la asumarea naţiunii pentru un stat membru UE. Take Ionescu vorbea de politica instinctului naţional când România trăia idealul eliberării Ardealului şi al realizării unităţii naţionale; pentru el un război cu popoarele latine era inacceptabil. Pe jumătate în glumă, pe jumătate în serios Voinescu a spus ă se bucură că România a cedat o parte din suveranitate către Bruxelles pentru că aşa avem o garanţie că unele lucruri vor merge bine în ţară. Din punct de vedere juridic cetăţenii europeni tind să devină omogeni, dar ce se va întâmpla cu sentimentul de apartenenţă la o naţiune şi ce va mai însemna politica instinctului naţional?

Pentru ardeleanul Mihail Neamţu problema naţionalului evocă un instinct conservator; corpul politic este mai mult decât suma indivizilor de pe teritoriu de la un moment dat. Naţiunea reprezintă un contract între generaţii: cei care au fost, cei care sunt şi cei care vor fi. Ideea naţională şi cea europeană nu trebuie puse într-un conflict artificial. Proiectul european ne permite să redescoperim lărgimea ideii de naţiune în raport cu Basarabia. Nu trebuie să vorbim în termeni unionişti şi patetici, dar acolo există o identitate care ne poate îmbogăţi în Europa unită.

Pe termen scurt, dacă moneda euro este în criză de ce trebuie să vorbim de renunţarea la leu? În această problemă Neamţu e de aceeaşi părere cu Mugur Isărescu: ceea ce nu e necesar să se schimbe e necesar să nu se schimbe. Un conservator trebuie să ştie şi să amâne lucrurile.

Sever Voinescu a spus că nu există pericolul să aderăm la zona euro, dar el personal ar fi de acord. Există studii care spun că, dacă am fi fost în zona euro, am fi avut acces la finanţare mai ieftină şi mai rapidă. Mai important ca obiectivul monedei euro este procesul prin care îl vom atinge; el ar trebui susţinut. Pentru zona euro sunt necesare reforme care ar fi benefice pentru economia României. Pe Sever Voinescu îl îngrijorează unanimitatea „europenizării” şi integrării României; există un entuziasm al oamenilor politici faţă de politicile convergente. România se dezvoltă într-un context european care, şi atunci când este sănătos, nu este neapărat bun pentru noi.

Contrar unei prejudecăţi, populismul e necesar într-o democraţie. El nu trebuie excedat şi nu trebuie confundat cu extremismul; oamenii au nevoi cărora oamenii politici trebuie să le ofere soluţii. În România lipseşte talentul politic şi înţelepciunea politică; politicienii sunt naturi disproporţionate pentru care totul devine contondent. Nu avem încă o formaţiune politică autentic conservatoare. Electoratului nu i-a fost propusă o ofertă conservatoare.

O valoare cum este familia nu a fost abordată într-o politică omogenă, care să cuprindă şi Codul Civil, şi alocaţiile pentru copii şi ajutoarele pentru bătrîni, cele trei generaţii care coexistă într-o gospodărie românească.

Sever Voinescu, admirator al lui Ronald Reagan, a citat un dintre ideile lui: o democraţie nu poate exista decât într-o societate care are o viaţă religioasă vibrantă. Spaţiul public este organizat de stat pentru cetăţeni care au diferite credinţe; ele trebuie să se manifeste liber şi fără confruntări, iar statul să fie cel care să asigure finanţarea echitabilă. Pentru Biserică, instituţie foarte conservatoare, tradiţia şi legatele sunt literă de lege. Primul patriarh al BOR a spus că biserica din Dealul Mitropoliei va sluji drept Catedrală Patriarhală temporar, pînă la construirea unei clădiri potrivite, şi noi trebuie să înţelegem asta.

Sever Voinescu îşi doreşte ca PDL să fie cel care să le propună românilor o ofertă conservatoare.

Pentru Mihail Neamţu la dreapta trebuie constituit un front contra populismului, aşa cum la stânga s-a constituit unul contra ideilor responsabile. Ascensiunea populismului (cele 780 mii de voturi obţinute de PP-DD) este degradantă şi pernicioasă şi ne face să fim solidari în politică.

România poate găzdui mai multe partide, nu doar două, cum se întâmplă în SUA, şi Noua Republică îşi doreşte să rămână un partid de sine-stătător, unitar, care să se coopereze cu Partidul Conservator britanic. NR este un experiment, un smart party, care propune o altă cultură organizaţională.

Read more...