Noua Republică după 4 ani

Alin Ioan Bota este noul preşedinte al partidului Noua Republică.

După un an greu, în care NR a pierdut foarte mulţi membri şi filiale, Comisia de Reformă numită în aprilie a reuşit să organizeze un congres extraordinar şi să-i ofere spre dezbatere un nou Statut. Comisia de Reformă a fost soluţia politică ce a permis recredibilizarea în interiorul partidului. În ultimele luni, lipsa unui preşedinte ales de Congres şi validat de Tribunal a făcut imposibilă orice activitate financiar-bancară a NR.

Statutul nou a fost dezbătut şi votat astăzi cu majoritate de voturi. Atmosfera a fost foarte animată; ca vorbitori s-au distins Doru Oprea, Daniel Bădeliţă, Iustin Talpoş şi Valeriu Todiraşcu.

Alin Bota a avut doi contracandidaţi, o premieră în istoria congreselor NR. Alin este întreprinzător, membru al NR din 2012 şi fost preşedinte al Filialei Sectorului 3.

Statutul din 2012, după care NR a funcţionat până azi, a fost considerat deficitar de către Congres şi principala cauză a situaţiei de criză în care ajunsese partidul. Vechiul Statut nu respecta principiul separaţiei şi independenţei puterilor, enunţat atât în Constituţie cât şi în Legea Partidelor. Este un principiu aplicat de foarte puţine partide din România, ceea ce favorizează accesul la putere prin tranzacţionare şi baronizarea partidelor. [O comparaţie între Statutele partidelor puteţi vedea aici.]

Risipa de competenţe din partid a dus la scăderea încrederii în NR, în interior şi în afară. Noul Statut, inspirat din modul de funcţionare al partidelor din SUA, stabileşte proceduri interne ce vor permite ca accesul la putere să se facă în funcţie de competenţe şi de merite. Criteriile noi de selecţie în interiorul partidului sunt oferta politică a NR pentru electorat. [Site-ul oficial al NR este aici.]

Din programul politic al partidului am reţinut:

- domnia legii

- reducerea birocraţiei pentru întreprinzători

- reducerea impozitării muncii

- protejarea familiei şi a valorilor morale tradiţionale

- participarea la alegerile din 2016 cu candidaţi proprii, într-o alianţă de dreapta sau prin sprijinirea unor candidaţi independenţi.

În continuare, voi reda câte ceva din intervenţiile lui Valeriu Todiraşcu referitoare la experienţa sa ca senator, interesante pentru a ne da seama cât are sau ar avea de lucru un parlamentar adevărat.

Valeriu Todiraşcu a fost ales în 2012, când a candidat pe listele PNŢ întrucât NR nu era înscrisă încă ca partid. Atât Regulamentul Senatului cât şi Legea Partidelor i-au permis lui Todiraşcu să fie reprezentantul unui partid extraparlamentar, să fie independent sau să fie afiliat grupului PDL/PNL. Afilierea a fost necesară pentru a-şi întări poziţia la Comisia de Sănătate şi a avea dreptul la microfon, minutele fiind strict numărate pentru fiecare grup. 

Parlamentarul poate "alege" să stea liniştit pentru că sumele forfetare pentru cabinet, salariile şi indemnizaţiile curg sau poate trece prin şocul profesional al celui care înţelege ce responsabilitate are instituţia care controlează Guvernul şi votează bugetul ţării. Dacă nu ai experţi care să te consilieze, poţi fi un "autodidact" în ale activităţii parlamentare şi poţi ajunge să ai notorietate şi credibilitate doar promovând iniţiative legislative bune, pe care trebuie să le redepui de câteva ori după ce sunt respinse de Comisiile Parlamentare. Astfel, aceleaşi iniţiative legislative, redepuse, pot strânge şi câteva zeci de semnături de susţinere de la grupuri parlamentare diferite.

Todiraşcu a depus (sau redepus) 70 de iniţiative legislative, din care două au reuşit să treacă de Senat. Legea malpraxisului a fost depusă de două ori şi a trecut de Senat abia anul ăsta; circa 95% din banii depuşi de medici ca asigurare de malpraxis, obligatorie prin lege de mai mult de 10 ani, rămân la firmele de asigurări şi nici nu se transferă în anii următori. [Este o situaţie prea puţin cunoscută chiar de către medici.] Rămâne de văzut dacă legea va trece şi de Cameră, pentru că, deşi la a doua depunere legea a fost privită cu simpatie şi de PSD, "obiceiul" Guvernului este de a şunta asemenea iniţiative cu ordonanţe de urgenţă care securizează, întotdeauna, profitul firmelor private. (Citiţi mai multe aici.)

A doua iniţiativă ce a trecut de Senat se referă la transparentizarea achiziţiilor publice din Sănătate; conform estimărilor, circa 300 milioane de euro pot fi deturnate din cauza secretizării facturilor achizitorilor publici.

Orice parlamentar primeşte, practic săptămânal, oferte de a se transfera la alt partid. Omisiunile, voite, ale legii electorale favorizează traficul de influenţă şi alcătuirea unor majorităţi parlamentare ce nu mai au nici o legătură cu voinţa exprimată de cetăţeni. Nici un partid "democratic" nu aduce în discuţie o soluţie pentru acest fenomen, ceea ce îndepărtează şi mai mult oamenii de cabinele de vot. Un exemplu este PP-DD, ce a luat 13% din voturi în 2012, iar acum la Senat nu mai există ca grup parlamentar, iar în Cameră majoritatea au plecat la UNPR sau au format un alt partid.

Acum în Noua Republică suntem puţini. Rămâne de văzut dacă prin noul Statut vom reuşi să atragem oameni care doresc să apere aceleaşi principii şi valori conservatoare.