Curtea de Conturi despre sistemul public de sănătate

Curtea de Conturi a publicat de curând Raportul pe 2014 despre modul în care a fost folosit Fondul Naţional de Asigurări (FNUASS) de către Casa de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Sinteza a fost elaborată pe baza controalelor efectuate la Casa Naţională şi la 20 de Case Judeţene. Recomand citirea Raportului celor care vor să înţeleagă cum funcţionează sistemul public de sănătate şi ce probleme prognozează Casa de Sănătate, dar şi celor care vor să afle ce nereguli au fost constatate în gestionarea banilor în 2014.

Sistemul de asigurări din România pune în centru asiguratul, căruia trebuie să-i ofere servicii de bază în mod nediscriminatoriu; deocamdată acesta este principalul sistem de finanţare a îngrijirilor de sănătate pentru populaţie.

Sistemul public de sănătate este finanţat în principal din surse publice (Fondul Naţional+bugetul de stat) şi în mică măsură din surse private (plăţi directe, tarife). Actualul sistem funcţionează din 1999.

La 1 ian. pe listele medicilor de familie figurau înscrişi 17,1 mil. asiguraţi, reprezentând 86,1% din populaţia ţării. În 2012 ponderea asiguraţilor înscrişi era de 91%. (Numărul asiguraţilor înscrişi a scăzut cu peste 900 mii persoane.) Din această cifră, ponderea salariaţilor a scăzut de la 34,3% în 2012 la 33,7% în 2014. (Numărul persoanelor asigurate cu plata directă a rămas aproape constant.) 

Pe de-o parte numărul de salariaţi scade nominal, pe de altă parte scade comparativ cu numărul de pensionari, ceea ce înseamnă de fapt că veniturile pentru Fondul Naţional scad, în timp de nevoile de îngrjiri medicale cresc.

Populaţia României scade şi îmbătrâneşte. Acest fenomen, prezent şi în alte ţări UE, este mai accentuat la noi. 

Spre deosebire de restul lumii, majoritatea populaţiei din România este alcătuită din adulţi cu vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani. Prognozele spun că, până în anul 2050, cel mai mare segment al populaţiei va avea vârste de peste 60 de ani, iar populaţia va avea distribuţia în formă de piramidă inversată, fiecare grup de vârstă fiind mai mare faţă de cel mai tânăr decât el. Această inversare este mai rapidă şi mai gravă în România comparativ cu alte ţări ale lumii.

Îmbătrânirea populaţiei va face dificilă viabilitatea sistemului public, care va trebui să-i asigure vârstnicului accesul egal, indiferent de venituri, şi un nivel crescut al îngrijirii medicale.

În orice sistem de sănătate bolnavii cronici generazaă cele mai mari costuri. Din 2010, de când raportarea acestor cazuri este centralizată, numărul de bolnavi cronici a ajuns la 2,6 mil. persoane. 

Chiar dacă întreaga populaţie a României este beneficiară a serviciilor de asistență medicală finanţate din surse publice (urgenţe, programe naţionale, programe de prevenţie), o mare parte nu achită contribuţii la asigurările sociale de sănătate (CASS), fie pentru că sunt scutiţi de plată (de ex, copii, şomeri, pensionari cu venituri din pensii mai mici de 740 lei, deţinuţi, persoane cu handicap care nu realizează venituri, persoanele aflate în concediu medical sau concediu de maternitate), fie pentru că muncesc la negru şi nu contribuie. 

Astfel, principalele venituri destinate sănătății sunt CASS plătite de angajatori și angajați, anumite categorii de pensionari și PFA. Din totalul celor aproximativ 17 milioane de asigurați ai FNUASS, mai mult de jumătate contribuie astăzi (5,8 milioane salariați, circa 2,8 milioane liber profesioniști, circa 1,4 milioane de pensionari = circa 10 mil. persoane). Procentul este semnificativ mai bun comparativ cu anul 2008, de ex, când peste 60% din asigurați nu plăteau contribuții pentru sănătate. 

O problemă pentru sistemul public va fi să crească numărul de persoane care contribuie la Fondul Naţional, în condiţiile în care toată populaţia consumă servicii de sănătate finanţate astfel.

În anul 2013, veniturile FNUASS au atins 23.090 milioane lei, un maxim istoric, echivalentul a 3,62 % din PIB. Creșterea față de anul anterior nu s-a datorat contribuțiilor de sănătate, ci creșterii transferurilor de la bugetul de stat. În anul 2014, plățile din bugetul FNUASS, în sumă de 22.868 milioane lei, au reprezentat 3,42% din PIB, în scădere comparativ cu anul 2013. 

O pondere importantă în totalul veniturilor încasate în anul 2014 o reprezintă CASS (angajatori și angajaţi), de circa 76,37%, care în anul 2014 au fost în sumă de 17.465 mil. lei, înregistrând creșteri de la un an la altul, respectiv în anul 2014 față de anul 2013 (13,01%) și față de anul 2012 (16,69%).

Cinci Case de Asigurări de Sănătate (Timiş, Cluj, Constanţa, Iaşi şi Bucureşti) au realizat peste 53% din încasările la bugetul Fondului Național în anul 2014. 

Între 2012 şi 2014 plăţile efectuate din Fondul Naţional au crescut, o pondere de aproape 40% fiind reprezentată de cele pentru medicamente şi dispozitive medicale.

În comparație cu state similare, numărul personalului medical este mai mic. În România existau în anul 2011, 251 de medici și 590 de asistenți la 100.000 de locuitori, iar în anul 2014, 275 de medici și 646 de asistenți la 100.000 de locuitori, cifre sub media statelor europene comparabile, având în vedere faptul că noile state membre ale UE13 aveau 339 de medici și 781 de asistenți la 100.000 de locuitori (în anul 2011).

Veniturile încasate de Casă în anul 2014 au crescut cu 20,05% față de anul 2012. În aceeași perioadă, cheltuielile efectuate de către CNAS au crescut cu 17,52% față de anul 2012.

Curierul Naţional publică un material despre neregulile constate de Curtea de Conturi la Casa Naţională de Sănătate (CNAS). Într-un singur an controlat (2014) s-au constatat prejudicii de 16,5 mil. lei şi abateri de la legalitate care au costat Casa 600 mil. lei.

Au fost decontate internări de o zi pentru pacienţi deja internaţi la alt spital de 847 mii lei. Serviciile decontate pentru persoane decontate au costat Casa 693 mii lei.

Curtea a des­coperit prejudicii de 420.000 lei create prin decontarea ilegală a unor servicii medicale de specialitate şi pentru investigaţii, la tarife peste nivelul prevăzut în actele normative în vigoare.

La încheierea contractelor de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală de specia­litate din ambulatoriu, pentru specialităţile paraclinice, de ex, la decontarea contravalorii unui RMN nu s-a urmărit respectarea prevederilor legale referitoare la nivelul ta­rifelor decontate de casa de asi­gurări de sănătate. Deşi tariful aprobat a fost de 399,12 lei/serviciu, serviciile paraclinice au fost validate şi decontate la tariful unitar de 625,3 lei/serviciu, respectiv cu circa 57% mai mare. Contractele cu ambulatoriul de specialitate şi cele pentru investigaţii sunt negociate; nu se decontează aceeaşi sumă pentru cabinetul de ccardiologie X şi pentru cabinetul de cardiologie ce face parte dintr-o reţea privată. 

Read more...

O lecţie: Cardurile de sănătate ale asiguraţilor la Casa OPSNAJ

După scandalul distribuirii cardurilor de sănătate către asiguraţii Caselor Judeţene, distribuire care s-a făcut până la urmă prin Poştă, revin cu informaţii referitoare la modul în care medicii şi Casa OPSNAJ au ştiut să rezolve această problemă, eficient, ieftin şi fără zarvă. 

În sept. 2014 am scris un articol, publicat şi în "Viaţa medicală", în care afirmam că medicii de familie înşişi ar fi trebuit să distribuie cardul de sănătate, pentru a încheia odată pentru totdeauna subiectul "liste dublate-pacienţi furaţi" şi a-şi întări astfel poziţia în relaţia contractuală cu Casa. Citiţi aici articolul meu, dar şi comentarii lămuritoare.

Cel mai citit articol de pe blogul meu merita un update.

Întâi aduc câteva precizări despre Casa OPSNAJ, pentru cititorii care nu lucrează în domeniul medical.

Casa OPSNAJ (Apărare, Ordine Publică, Siguranţă Naţională şi Autorităţi Judecătoreşti) are circa 1,2 mil. de asiguraţi în toată ţara; diferenţa faţă de Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate constă în acoperirea naţională. Deci OPSNAJ a avut de distribuit 1,2 mil. carduri de sănătate.

Cardurile s-au distribuit în cea mai mare parte prin ministerele şi instituţiile din domeniile respective. La solicitările unor medici de familie acestora le-au fost trimise cardurile pacienţilor înscrişi pe listele lor, cu obligaţia de le fi înmânate personal asiguraţilor. (Aceşti medici de familie au contracte cu Casa OPSNAJ, nu cu Casele Judeţene.)

Casa OPSNAJ şi-a distribuit cardurile prin forţe proprii şi nu a avut contract cu Poşta, prin urmare nu există costuri de distribuţie; medicii care au solicitat să distribuie cardurile nu au fost remuneraţi pentru această activitate.

Acţiunea de distribuire a cardurilor nu s-a încheiat încă, iar disfuncţionalităţile sunt comune la nivel naţional (analog Caselor Judeţene), de ex. blocarea cardurilor, necunoaşterea de către asigurat a medicului de familie, inscripţionarea de date eronate pe card.

Ce constatăm:

- nu au existat costuri cu distribuţia

- salariaţii instituţiilor OPSNAJ s-au ocupat de distribuire în cadrul atribuţiilor de serviciu

- MF aflaţi în contract cu Casa OPSNAJ au distribuit cardurile pacienţilor lor, dacă au dorit aceasta

- Casa OPSNAJ a oferit deplină libertate de alegere medicilor de familie cu care are contracte: nu i-a obligat să distribuie carduri. La negocierile cu MF, CNAS propusese ceva asemănător.
- asiguraţii nu au fost puşi drumuri.

Revin la medicie de familie aflaţi în contracte cu Casele Judeţene. Cum au procedat ei:

- distribuirea cardurilor prin Poştă a costat peste 8 mil. euro, plătiţi de la bugetul de stat (sursa: aici), pentru circa 14 mil. carduri

- asociaţiile medicilor de familie au refuzat propunerea Casei, de a primi 5 lei/card distribuit, apropo de laitmotivul "Casa ne plăteşte prost "

- MF au declarat, printre altele, că ei "nu sunt poştaşi".

Medicii de la OPSNAJ au fost poştaşi? Nu; ei au distribuit un document medical pacienţilor lor şi le-au dat o lecţie medicilor de familie "civili". Mai întâi o lecţie de profesionalism, apoi o lecţie de economie.

S-a dovedit că asociaţiile medicilor de familie au luat o decizie proastă când au refuzat să distribuie cardurile către pacienţii lor. S-ar impune o analiză a acestei decizii la următoarea adunare generală. Cum am spus în septembrie, medicii de familie s-au făcut de râs.

Read more...

România are datorii de 200 milioane euro la spitale din UE

Federatia Asociatiilor de Romani din Europa (FADERE) a solicitat Guvernului Romaniei sa plateasca urgent datoriile de peste 200 de milioane de euro pe care Romania le are la diferite spitale din Europa. Federatia a atras atentia ca pacientii care folosesc cardul european de sanatate nu vor mai fi tratati in aceste spitale daca datoriile nu sunt platite.

Potrivit reprezentantilor romanilor din strainatate, tot mai multi pacienti din tara cu afectiuni grave sau boli ce nu pot fi tratate in Romania aleg sa fie operati in strainatate datorita tratamentelor eficiente accesand Formularul European 112. 

Din cauza datoriilor Romaniei, unele spitale europene refuza sa efectueze interventii chirurgicale pana ce CNAS nu vireaza suma care acopera costurile acestora. Cele mai mari datorii sunt inregistrate catre spitale din Germania, Italia, Austria si Franta.

Read more...

30 de lei pe lună cotizaţie

Atât plătesc, ca medic de familie, la Colegiul Medicilor Bucureşti. Toţi ceilalţi medici, indiferent de specialitate, plătesc aceeaşi sumă lunar, dacă sunt în activitate.

Pe an sunt 360 lei. Ajung la Colegiu odată pe an, obligatoriu, pentru a-mi înnoi certificatul de membru, fără de care nu pot profesa. Întrucât am contract cu Casa de Asigurări trebuie să cer şi înnoirea anuală a autorizaţiei de înlocuire (a unui coleg plecat în concediu).

De ce trebuie să duc aceleaşi acte la ambele birouri, de parcă nu ar şti unul de altul şi nici unul de mine? Pentru că nu există o bază de date comună. "Sunt două dosare diferite, în două arhive", mi se explică, fiecare cu COPIA ei de buletin, diplomă, certificat de specialist, certificat de membru, chitanţă de plată a cotizaţiei la zi etc. Dacă am uitat un act acasă, nu pot fi crezută pe cuvânt că îl voi aduce ulterior.

"Colegiul Medicilor din Bucuresti este o organizatie profesionala, nonguvernamentala, cu personalitate juridica, apolitica. 

CMB este independent fata de administratia de stat, locala sau centrala, fata de partidele politice si patronat. 

CMB are deplina autonomie in problemele care il privesc, cu respectarea Statutului Colegiului Medicilor din Romania."

Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti este "autonom" şi faţă de membrii săi. De ex., nu afişează câţi medici sunt înscrişi. Dacă ar afişa, aş înmulţi cu 30 lei şi aş afla câţi bani strânge din cotizaţii şi cât la % din bugetul său provine de la membri. Nici nu are afişat un raport de activitate - pentru a şti cum foloseşte aceşti bani.

Sunt membru al Colegiului, dar eu nu ştiu ce buget această instituţie care "îmi apară interesele şi prestigiul" şi cum foloseşte banii mei. De pe site nu pot afla şi m-am lămurit ce "prestigiu" am dacă o funcţionară A COLEGIULUI nu mă poate crede pe cuvânt.

Am încercat să aflu câţi medici sunt în Bucureşti folosind ca sursă numărul de contracte de prestări servicii al CASMB. (Acolo unde trebuie să demonstrezi şi că exişti - cu certificatul de naştere.)

1. Pe anul 2013 au fost 496 de furnizori, specialişti. Luând ca medie 2 medici per furnizori (de fapt, sunt mult mai mulţi), sunt cel puţin 1000 medici. 360 lei x 1000 = 360.000 lei pe an. Colegiul obţine minimum 80.000 euro pe an, doar din cotizaţiile de la specialişti.

2. Numărul medicilor de familie care au contract cu CASMB este de cel puţin 1.000. Alţi 80.000 euro pe an din cotizaţii.

3. Furnizorii de medicină fizică şi de recuperare medicală sunt 84 în Bucureşti. Estimez cotizaţiile lor la 36.000 lei pe an.

4. Furnizorii de servicii paraclinice sunt 141. Nu există laborator fără să aibă cel puţin un medic. Cotizaţiile lor 360 lei x 200 = 72.000 lei. 16.000 euro.

Majoritatea medicilor din spitale nu apar aici. 

Din calculul meu, pe care l-aş putea apropia mai mult de realitate alcătuind un tabel cu medicii aflaţi în relaţii contractuale cu CASMB, reiese că din cotizaţii CMMB încasează cel puţin 200.000 euro pe an. 

Tuturor acestor medici, Colegiul le apără "prestigiul", în intervalul orar 9-17.

Read more...

Noua Republică: Guvernul mimează dezbaterea pe Strategia de Sănătate

Partidul Noua Republică a emis astăzi un comunicat referitor la Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, publicată pe site-ul Ministerului Sănătății pe 27 dec. 2013.

Partidul Noua Republică își exprimă dezacordul față de decizia Ministerului Sănătății de a supune dezbaterii publice Strategia Națională de Sănătate 2014 – 2020 în perioada 27 decembrie 2013 – 12 ianuarie 2014.

Considerăm că un document atât de important pentru structurarea viitoarelor politici publice în domeniul sănătății trebuie supus unei dezbateri publice reale și nu uneia simulate, după cum există riscul să se întâmple în condițiile în care, din motive bine cunoscute, intervalul ales este cu siguranță cel mai puțin propice organizării unei dezbateri publice autentice.

Semne de întrebare ridică și faptul că documentul în care se prezintă această strategie și nota de fundamentare aferentă nu se bucură pe site-ul Ministerului Sănătății de o prezentare adecvată, fiind mai degrabă ascunse în categoria de documente “Legislație > Transparență decizională”.

Dată fiind această situație stranie, este cât se poate de legitim să suspectăm faptul că Ministerul Sănătății nu dorește o dezbatere publică reală a strategiei naționale de sănătate.

Varianta actuală a strategiei de naționale de sănătate prezentată pe site-ul acestui minister are o evidentă încărcătură ideologică stângistă, care nu ține seama de opiniile și interesele unor largi categorii de contribuabili la bugetul asigurărilor de sănătate din România. Astfel, conform cu prevederile acestui document, în perioada 2014 – 2020 ar urma ca în România să continue una din practicile cele mai discutabile din punct de vedere moral: finanțarea din bani publici a avorturilor la cerere.

Finanțarea de către stat a avorturilor este o măsură abuzivă și unilaterală, tributară unei ideologii stângiste și care se află în directă contradicție cu valorile la care subscriu o mare parte a contribuabililor din România. Constatăm cu regret că propunerea de strategie a Ministerului Sănătății ignoră obiecțiile și criticile constante aduse de ani de zile finanțării avorturilor din bani publici de către organizații ale societății civile din România.

Partidul Noua Republică cere Ministerului Sănătății să organizeze o dezbatere reală a Strategiei Naționale de Sănătate în care să poată fi auzită și vocea organizațiilor civice și politice care aderă la o cultură a vieții. Considerăm că Strategia Națională de Sănătate trebuie să exprime valorile și interesele contribuabililor din România și nu interesele și agendele stângiste pe care le promovează agresiv diverse organizații internaționale și grupuri de interese.

În calitate de partid de dreapta, afiliat la Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Partidul Noua Republică militează pentru o politică clădită pe respectul absolut pentru demnitatea fiecărei vieți umane și pe valorizarea familiei ca matrice fundamentală pentru vitalitatea și sănătatea societății.

sursa: nouarepublica.ro

Read more...

Raportul Estrela: implicaţiile pentru cadrele medicale

Raportul Estrela, referitor la sănătatea sexuală şi reproductivă (SRHR), elaborat de Comisia pentru drepturile femeilor şi egalitatea de gen, a fost respins în Plenul PE pe 22 oct. şi retrimis la Comisie, care îl poate reface şi supune din nou la vot începând cu ian. 2014. UE nu are competenţe în domeniul sănătăţii publice, conform principiului subsidiarităţii, dar acest Raport a încercat, printre altele, să facă din avort un „drept” pentru care sistemele publice de sănătate trebuie să fie răspunzătoare. (Să ne reamintim că avortul nu face parte din drepturile protejate la nivel internaţional.)

Pe scurt, Raportul propune: liberalizarea completă a avortului (în Irlanda, Polonia şi Malta avortul la cerere este încă interzis) şi decontarea acestuia din banii asigurărilor obligatorii de sănătate, decontarea contraceptivelor din banii publici şi accesul minorilor la servicii de sănătate sexuală fără ştirea părinţilor, finanţarea organizaţiilor private de sănătate a reproducerii din banii publici, educaţia sexuală obligatorie de la vârsta de 4 ani şi fără acordul părinţilor etc.

Cadrele medicale sunt interesate în mod direct de solicitarea de „reglementare” a obiecţiei de conştiinţă. Citez din Raport:  în câteva alte state membre avortul, deși este legal, este din ce în ce mai inaccesibil din cauza unor bariere normative sau practice, cum ar fi recurgerea abuzivă la obiecția pe motive de conștiință, perioadele obligatorii de așteptare sau consilierea părtinitoare. Sunt vizaţi mai ales ginecologii şi anesteziştii, dar şi alte specialităţi şi farmaciştii.

Să ne reamintim ce înseamnă obiecţie de conştiinţă. Orice cadru medical, căruia conştiinţa sau credinţa religioasă nu-i permit practicarea sau asistarea avortului (sau a altor acte care au drept consecință directă sau indirectă distrugerea unei vieți umane, de ex. FIV, RUAM, eutanasie), are dreptul de a refuza cererea pacientului sau a superiorilor săi. Situaţia este aceeaşi pentru farmaciştii care refuză eliberarea pilulei abortive, de ex. Unitățile sanitare se pot prevala de același drept pentru a refuza să ofere astfel de proceduri.

Dreptul la obiecţia pe motive de conştiinţă este întemeiat pe etica medicală şi pe dreptul natural, fiind totodată un drept fundamental, protejat de Constituția României, de legislaţia națională şi de cea europeană. Codul deontologic al medicului din România recunoaşte acest drept.

Refuzul personalului medical de a practica sau asista o întrerupere de sarcină la cerere este una din cel mai des întâlnite situaţii conflictuale între drepturile medicului şi cele ale pacientului. Obiecţia pe motive de conştiinţă (sau morală) are la bază contradicţia între solicitarea pacientului şi principiile religioase sau morale ale personalului medical, respectiv între autonomia medicului și dorinţa pacientului.

Raportul Estrela se referă în particular la avort şi le recomandă statelor europene să restrângă prin lege exerciţiul obiecţiei personalului medical care refuză practicarea avortului din motive religioase, morale sau filosofice. Raportul urmăreşte eliminarea, practic, a unui drept fundamental, ameninţând libertatea conştiinţei şi libertatea religioasă ale furnizorilor de servicii de sănătate (personal medical, dar şi spitale sau clinici, inclusiv private şi confesionale).

Nu este prima oară când se încearcă eliminarea obiecţiei de conştiinţă pentru cadrele medicale din UE. În urmă cu exact trei ani, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a fost depus raportul "Accesul femeilor la îngrijirea medicală legală: problema utilizării nereglementate a obiecţiei pe motive de conştiinţă", raportor Christine McCafferty. În urma dezbaterilor, raportul a fost amendat astfel încât să reafirme și să protejeze obiecția de conștiință a medicilor. Rezoluția, adoptată la un vot foarte strâns, s-a numit "Dreptul la obiecţia de conştiinţă în îngrijirea medicală legală". 

Retrimiterea la Comisie a Raportului Estrela este un armistiţiu; votul a fost foarte strâns, la o diferenţă de 32. Deşi în PE majoritatea este formată din socialişti, verzi, liberali şi comunişti, ce în mod tradiţional votau în favoarea agendei feministe şi homosexuale, acum o parte dintre ei s-au disociat şi au votat contra Raportului. Pe de-o parte au văzut în potenţiala rezoluţie o tentativă a instituţiilor Uniunii de a submina suveranitatea statelor membre şi, în contextul creşterii euroscepticsmului la ei acasă, nu au vrut să fie asociaţi cu aşa ceva. Pe de altă parte au fost conştienţi de elementele controversat al Raportului, cum sunt:  permiterea avortului și a serviciilor conexe în clinicile și spitalele administrate de culte religioase; legalizarea RUAM pentru lesbiene; obligativitatea educației sexuale începând cu ciclul primar; educarea „într-o viziune pozitivă” asupra homosexualității.

Există bănuiala că la acest Raport a contribuit substanţial International Planned Parenthood Federation (IPPF), principalul furnizor de servicii abortive în UE. În multe state UE, cadrele medicale fac uz de obiecţia de conştiinţă, în proporţie de peste 50%, ceea ce face dificilă activitatea acestor furnizori, interesaţi şi de o felie mai mare din bugetul UE. Pentru Orizontul 2020 se apreciază că acest buget este de 7,4 mld. euro, alocat pentru  “sănătate, schimbări demografice şi bunăstare”.

Acest buget poate fi influenţat major de Iniţiativa Cetăţenească Europeană Unul dintre noi, care la 1 nov. îi va cere Comisiei Europene să protejeze viaţa omenească încă de la concepţie, prin sistarea fondurilor UE acordate pentru cercetări şi programe de sănătate ce presupun distrugerea embrionilor umani.

Odată adoptată în proiectele legislative ale Comisiei Europene, Iniţiativa ar modifica regulamentele financiare ale UE şi distribuirea bugetului, aducând consistenţă politicilor comunitare prin protejarea vieţii umane încă de la concepţie, conform competenţelor pe care Uniunea le are în acest domeniu.

Până în ian. 2014 europarlamentarii şi toţi cei vizaţi de Raport au timp să se informeze şi să dezbată. Asociaţiile profesionale ale cadrelor medicale din România ar trebuie să ia o atitudine publică, în favoarea unei legislații care să le protejeze independenţa profesională, dar și autonomia furnizorilor de servicii medicale.

Read more...

Raportul Estrela nu trebuie să treacă! Solicitaţi-le europarlamentarilor aviz negativ!

Ofensiva impotriva embrionului uman la Parlamentul European: Initiativa Cetateneasca Europeana “Unul dintre Noi” denunta negarea democratiei si face un apel la mobilizare!

Pe parcursul anului, 2013 declarat de Parlamentul European ca „Anul cetateanului”, Initiativa legislativa cetateneasca europeana pro-life “Unul dintre noi” a atras mai mult de 1.300.000 de cetateni din intreaga Uniune Europeana. In Romania, numarul celor care formeaza Lista Poporului Vietii a depasit de 100.000.

Inainte de termenul limita de strangere a semnaturilor, 1 noiembrie, pe agenda sesiunii parlamentare de la Brussels este propus spre dezbatere si votare pe 22 octombrie un proiect de raport al Comisiei pentru drepturile femeii si egalitate de gen 2013/2040 (INC), proiectul de Rezolutie Estrela, prin care sunt incluse masuri de sustinere financiara a programelor amenintand viata embrionului uman, adică în contradicție cu inițiativa „Unul dintre Noi”.

Autoarea de facto a textului Estrela este Vicky Clayes, președinta pentru Europa a Planned Parenthood (Federația Internațională a Parentalității Planificate, cel mai mare business de avorturi și contracepție din lume (citiți aici câteva articole). Ea a recunoscut acest lucru in timpul prezentării de către Parlamentul European a unui raport privind accesul femeilor la metode moderne de contracepție.

Alaturi de alti observatori ai institutiilor europene, dr. Gregor Puppinck, director al Centrului European pentru Lege și Justiție și co-inițiator al „Unul dintre noi” trage un semnal de alarma:

„Acest proiect de rezoluție depaseste competența Uniunii Europene, care permite statelor membre sa legifereze problemele de bioetică. Finantarile politicilor europene de dezvoltare care încurajeaza avortul sunt problematice. De mai mulți ani, s-au discutat programele de avort sau sterilizare forțată sau avorturi selective în țări cum sunt China sau India.

Mai mult de 1,3 milioane de persoane din Europa, semnatare ale Inițiativei cetatenesti europene ‘Unul dintre noi’, cer tocmai încetarea finanțării programelor Uniunii Europene care amemninta fiintele umane deja concepute.

Deputații europeni trebuie să țină cont de aceasta mobilizare masivă a cetățenilor din intreaga Europa si sa o ia in considerare, altfel vor nega un democrația. Cum este posibil sa fie abordata astfel aceasta problematica, atunci cand cetățenii europeni cer Comisiei Europene sa ia pozitie fata de aceeasi problematica?”

In Romania, pentru Initiativa cetateneasca “Unul dintre noi”, sustinuta de Biserica Ortodoxa Romana, alaturi de participantele la Consiliul Consultativ al Cultelor si numeroase ONG-uri, au semnat mai mult de 100 000 de persoane.

Reprezentanţa Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene şi Comisia Episcopatelor (Romano-Catolice) din Europa (COMECE) au susţinut activ amendarea, în Parlamentul European a articolelor care privesc aspecte etice (în special problema finanţării cercetării pe embrioni umani) ale noului program cadru de cercetare 2014-2020 – Orizont 2020.

Toti acesti semnatari ii interpeleaza pe politicienii romani si pe cei europeni, ca sa tina cont de opinia lor din acest moment pana la votul din 22 octombrie si apoi pana la termenul de terminare a fazei de strangere a semnaturilor, 1 noiembrie 2013.

CUM NE PUTEM OPUNE REZOLUTIEI ESTRELA?

• cereti presedintelui Parlamentului European sa retraga proiectul de rezolutie de pe ordinea de zi a sesiunii plenare, deoarece textul nu se incadreaza domeniul de competente ale Uniunii. (Markus Winkler este Sef de Cabinet: 0032 2 28 40 737, markus.winkler @ europarl.europa.eu )
• cereti Partidului Popular European (PPE) sa respinga textul: joseph.daul @ europarl.europa.eu; 0032-2-2840662 (PPE, cel mai mare grup parlamentar din PE, se opune rezoluției; este de așteptat ca Socialiștii, extrema stângă și Verzii să voteze favorabil; poate și Liberalii)
• semnati Initiativa legislativa cetateneasca „Unul dintre noi”.

PE FB (https://www.facebook.com/unuldintrenoi.bucuresti) gasiti informatii despre cum am incercat sa ii informam pe europarlamentarii romani de la Brussels.

Mai jos, lista de contacte pentru europarlamentarii români.

Va invitam sa ii inundati cu mesaje!

Doamne ajuta!

Cu multumiri,

Daniela Paun
coordonator Romania (pro bono publicum)
ICE „Unul dintre noi”

PPE (Populari)

marian-jean.marinescu@europarl.europa.eu,

sebastianvalentin.bodu@europarl.europa.eu,

theodordumitru.stolojan@europarl.europa.eu,

iosif.matula@europarl.europa.eu,

iuliu.winkler@europarl.europa.eu,

oana.antonescu@europarl.europa.eu,

elena.basescu@europarl.europa.eu,

petru.luhan@europarl.europa.eu,

monica.macovei@europarl.europa.eu,

rares-lucian.niculescu@europarl.europa.eu,

cristiandan.preda@europarl.europa.eu,

traian.ungureanu@europarl.europa.eu,

csaba.sogor@europarl.europa.eu,

laszlo.tokes@europarl.europa.eu

SOC (Socialiști)

corina.cretu@europarl.europa.eu,

victor.bostinaru@europarl.europa.eu,

minodora.cliveti@europarl.europa.eu,

georgesabin.cutas@europarl.europa.eu,

vasilicaviorica.dancila@europarl.europa.eu,

ioan.enciu@europarl.europa.eu,

catalin-sorin.ivan@europarl.europa.eu,

ioanmircea.pascu@europarl.europa.eu,

dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu,

claudiuciprian.tanasescu@europarl.europa.eu,

silviaadriana.ticau@europarl.europa.eu,

ALDE (Liberali)

adinaioana.valean@europarl.europa.eu,

norica.nicolai@europarl.europa.eu,

renate.weber@europarl.europa.eu,

ovidiu.silaghi@europarl.europa.eu, o.silaghi@gmail.com,

contact@hellvig.ro, eduard.hellvig@europarl.europa.eu,

Non-afiliați

adrian.severin@europarl.europa.eu,

tudorcorneliu.vadim@europarl.europa.eu,

dandumitru.zamfirescu@europarl.europa.eu,

Read more...

Sistemul sanitar, diagnosticat de un legist

Conferinţa Sistemul de sănătate – o prioritate pentru România?, organizată de Medien, a fost dominată de preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Vasile Astărăstoae, altfel tema anunţată - problemele sistemului de sănătate care impun reforma – ar fi fost uitată în dezbaterea despre dificultăţile industriei farma şi avantajele asigurărilor de sănătate private.

Din partea Secretariatului General al Guvernului a vorbit Alexandru Păcurar, consilier expert în legislaţie. Legea parteneriatului public-privat (PPP) reprezintă o şansă pentru bugetul insuficient al sistemului sanitar. Finanţarea unui proiect se face integral de către firma privată, iar partenerul public contribuie cu activele (clădiri, terenuri etc.).  Legea nu e un panaceu şi nu va înlocui achiziţiile publice, ci va lucra după alte reguli. Partenerul public va administra obiectivul după ce investitorul privat îşi va fi recuperat investiţia. Iniţierea unui proiect îi aparţine partenerului public (consiliu local sau judeţean, minister sau guvern).

Reprezentantul unei firme private a cerut ca în noua lege a sănătăţii să se prevadă cum se va face evaluarea activelor cu care vine partenerul public, în condiţiile în care valoarea lor contabilă e foarte ridicată şi nu e egală cu valoarea de piaţă. El a dat exemplul unei aripi de spital, care are o valoare contabilă mare şi face dificilă evaluarea participaţiei.

Dr. Astărăstoae a spus că asta nu are nici o legătură cu legea sănătăţii. În OECD, din investiţiile care se fac în sistemul de sănătate, cele private reprezintă mai puţin de 20%; legea PPP nu reprezintă un progres semnificativ pentru că nu atrage fonduri masive. Dânsul a dat ca exemplu judeţul Iaşi, în care Universitatea a investit cu 40%  mai mult decât Ministerul Sănătăţii. Legea sănătăţii trebuie să aibă ca scop scăderea morbidităţii şi a mortalităţii evitabile. Sistemul privat nu va salva sănătatea din România pentru că este reglat de interesul comercial, care nu ţine cont de responsabilitatea socială.

Din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a vorbit dr. Marius Filip, medic şef la direcţia generală de evaluare. Casa nu este un organizator de sănătate, iar politica sanitară este staţionară. În prezent proiectele Casei sunt reţeta electronică, cardul de sănătate şi dosarul electronic al pacientului, ce prezintă elemente inovative pentru mentalitatea corpului medical. Reţeta electronică este un instrument de prescriere a medicamentului cel mai optim pentru pacient. Cardul electronic va fi lansat în august, întâi într-un judeţ, şi până în 2014 în toată ţara. Dosarul electronic se află încă în dezbatere; el ajută la administrarea tratamentului cel mai optim şi din punctul de vedere al Casei, adică financiar. Eficienţa sistemului va creşte cu cel puţin 20%. Instrumentele electronice nu „economisesc propriu-zis bani” pentru că aceştia se întorc tot în sistem. Sistemul public asigură stabilitate la plata furnizorilor de servicii medicale. Concurenţa cu asiguratorii privaţi este motorul dezvoltării societăţii, dar aceştia nu sunt suficienţi de activi pentru a creşte calitatea serviciilor medicale.

Dr. Astărăstoae a vorbit despre tentativa de încălcare a libertăţii profesionale a corpului medical prin faptul că pentru soft-ul propus penru reţete electronice se folosesc prospecte de medicamente şi nu indicaţiile din tratatele medicale. La indicatorii economici sistemul de sănătate românesc stă foarte bine. Spre deosebire de alte ţări, care au deficite de miliarde de euro, România are deficit zero pentru că un manager de spital nu poate depăşi bugetul; pacientul îşi cumpără singur medicamentele. Problema sunt investiţiile, care au ca medie pentru UE 6% din PIB, iar pentru OECD 12% din PIB. Faptul că sistemul nu e finanţat şi banii sunt prost gestionaţi e acoperit cu perdele de fum despre plăţile informale (care există şi la Viena!) şi acuze de malpraxis în presă. (Presa mai bine şi-ar rezolva problemele ei de malpraxis, a spus dr. Astărăstoae.) Cei 5200 de medici români din Franţa şi cei 3500 din Marea Britanie nu trec prin acuzaţii de malpraxis.

O societate privată de asigurări de sănătate va rezolva problemele mari de sănătate ale unui asigurat în acelaşi spital de stat, cu aceiaşi medici. Din 2007 au plecat peste 11.000 medici pentru că în UE un rezident e plătit cu 1100 euro, în timp ce la noi un specialist are 500 euro. Faptul că medicii nu au „migrat” în medicina privată arată că nici acolo nu sunt salarii sau condiţii de muncă mulţumitoare. Avem cel mai mic număr de medici la 1000 locuitori, care sunt şi distribuiţi neomogen în teritoriu. În ceea ce priveşte managerii din sănătate, specialitate medicală distinctă, ei au avut de suferit prin decredibilizarea instituţiei concursului şi a numirilor pe criterii politice; „ignorarea” lor a fost păguboasă pentru sistemul de sănătate.

Asiguratorii publici sau privaţi trebuie să respecte aceleaşi reguli, iar asiguratul are dreptul la informare corectă şi dreptul să se înscrie unde vrea. Între serviciile medicale oferite nu trebuie să existe diferenţe semnificative pentru că pe pacient nu îl interesează cine e proprietarul. Serviciile medicale sunt o formă complementară, ce va scădea presiunea pe sistemul public; ele se vor orienta spre domeniile eficiente (stomatologia, ginecologia, chirurgia estetică) şi pe un anumit segment al populaţiei, care poate plăti. Sistemul public se va găsi astfel degrevat şi se va putea axa spre politici de sănătate publică.

Alte ţări au crescut alocaţia pentru sănătate de la bugetul de stat pe un principiu economic: oamenii sănătoşi sunt productivi, cresc PIB-ul şi sunt un avantaj pentru investiţiile directe. La noi ministerul industriei are un buget de patru ori mai mare decât cel al sănătăţii.

Pentru firmele de asigurări de sănătate, reprezentate la dezbatere, obiectivele reformei sunt restructurarea administrativă şi juridică a sistemului public de sănătate, reaşezarea medicului de familie în centrul serviciilor medicale, realizarea unui cadru de competiţie şi identificarea unor surse de finanţare suplimentare. Asiguratorii vor avea un cuvânt de spus în dezvoltarea furnizorilor de servicii medicale. Pentru asiguraţii care nu contribuie, dar care beneficiază de servicii gratuite, cineva trebuie să plătească.

Dr. Astărăstoae a vorbit despre potenţialul populaţiei de a apela la clinicile private, foarte redus când 20% din populaţie trăieste sub pragul sărăciei. Clinicile private abia îşi trag sufletul. 70% sunt concentrate în Bucureşti; puţine sunt în Timiş, Iaşi, Cluj. Majoritatea sunt furnizori şi pentru Case, deci încasează bani din asigurările obligatorii de stat (pentru serviciile medicale asigurate). Cât despre asigurările de malpraxis, societăţile au ştiut să se impună în legislaţie şi ia bani de la toţi medicii, pe care i-au obligat să plătească poliţe. Valoarea lor se va vedea atunci când vom avea legislaţie de înţelegere amiabilă; în noua lege a sănătăţii există un articol pe tema asta.

Calitatea actului medical e supravegheată de Colegiul Medicilor, iar calitatea serviciului medical este responsabilitatea celui care face politica de sănătate. O societate de asigurări supraveghează clauzele contractuale dintre unitatea medicală şi pacient; ea nu are cum să verifice calitatea serviciului medical. Iar ca medic legist cu experienţă dr. Astărăstoae nu are încredere în expertizele societăţilor de asigurări.

Read more...