Marţi: Dezbatere despre alegerile din Israel

Pe data de 7 aprilie 2015, Centrul de Studii Israeliene din cadrul SNSPA organizeaza dezbaterea”Alegerile din Israel. Semnificatii politice interne si internationale”, moderata de prof. univ. dr. Liviu Rotman, cu participarea prorector SNSPA, conf. univ. dr. Liliana Popescu, prof. univ. dr. Mihail Ionescu, conf. univ. dr. Adrian Niculescu. Dezbaterea se va desfasura la sediul SNSPA din Bd. Expozitiei Nr. 30 A, la ora 15:30, sala 706, etaj 7.

sursa: facebook

Read more...

Cenzură la SNSPA?

Din seria de conferinţe Europarlamentări astăzi ar fi trebuit să aibă loc la SNSPA Conferința VI, având ca invitați candidați pentru alegerile europarlamentare ai Uniunii Democrate a Maghiarilor din România și candidați independenți.

Conferinţa nu a mai avut loc, lucru care nu a fost anunţat din timp. Pe site nu apare nici un anunţ. Am aflat că se intenţionează ca această temă să fie comasată cu  conferinţa din 9 mai, de închidere a manifestării, la care vor veni şi  membri ai Comisiilor pentru Afaceri Europene ale Camerei Deputaților și Senatului României şi reprezentanți ai societății civile și mass media.

Aştept să ascult atunci opinia candidaţilor din partea UDMR şi a candidaţilor independenţi. Până atunci mă întreb dacă cineva va încasa vreun ban, pe pontaj, pentru evenimentul care nu s-a mai 
ţinut azi.

Read more...

Antreprenorii români din Uniunea Europeană

Deși mai mult de 70% din legislația românească se stabilește la Bruxelles, românii nu sunt interesați să influențeze procesul legislativ european. România nu are opinie și inițiativă, preferând să se ralieze unei poziții ce pare oportună (stat follower). În Consiliul UE sau în Parlamentul European, cele două organe cu rol legislativ, guvernul român are o poziție cel mult în vreo problemă de politică externă și niciodată în domeniul economic. Grav este că nici mediul privat românesc nu vrea să aibă o opinie în P.E.; nu există un lobby românesc la Bruxelles, care să reprezinte interesele vreunei firme mari, sindicat sau ONG. Mediul de afaceri se bate doar cu guvernul, deși el stabilește mai puțin de 30% din legislație, iar în rest are de aplicat ce s-a stabilit la Bruxelles după dezbateri îndelungi (nu ca cele din Parlamentul nostru), dar la care românii strălucesc prin absență. Firmele private românești nu au expertiză europeană, astfel încât nu știu să anticipeze când și cum le va afecta un raport la care se lucrează și 12 luni înainte de a fi supus la vot în P.E., dacă va fi adoptat; este o variabilă absentă din managementul firmelor românești.

Acestea sunt câteva idei de la dezbaterea Votează pentru Europa! Votează pentru tine!, organizată azi de IER. Din panel au făcut parte eurodeputații Cristian Preda și Sebastian Bodu, Gabriela Drăgan, director IER, Alina Bârgăoanu, rector SNSPA, și Dan Luca, director EurActiv.

Principala problemă a Europei, de fapt a companiilor de aici, este competitivitatea pe plan global. Capitalul este foarte volatil și nu este patriot; dezbaterea în P.E. are loc între cei care văd soluția în suprareglementare (bigger government) și cei care propun reguli de conduită, mai flexibile decât o lege fără derogări (better government). După criza financiară din 2008-2009, SUA au reglementat minor și au ieșit din criză, „exportând-o” în Europa; indicatorul ieșirii din criză pentru americani este numărul de locuri de muncă nou create. Europa are tendința să suprareglementeze și să se uite la numărul de șomeri.  

După mandatul lui Dacian Cioloș, considerat un reformator al politicii agricole comune, patru persoane se bat pentru un (potențial) post de comisar atribuit României: Corina Crețu (pentu Ajutor Umanitar), Rovana Plumb (pentru Mediu), Titus Corlățean și Mircea Geoană (pentru Extindere). În loc să vizeze un singur portofoliu, românii au mutat disputa în PSD, uitând că P.E. funcționează consensual. Acolo nu există o putere și o opoziție, ci grupuri politice care doresc să ajungă la un consens, mult mai greu de obținut decât în cazul unui guvern național; consensul este negociat și discutat pentru fiecare amendament al unui raport. România a reușit să exporte circul intern, ca și italienii, singurii care dezbat probleme interne la tribuna Parlamentului European.

În prezent integrarea economică este maximă; mai multă integrare riscă să trezească un naționalism ce poate distruge Uniunea. Ceea ce a rămas de făcut este unificarea dreptului la nivelul Uniunii. După alegerile din mai 2014, Europa va trebui să se redefinească. Estimările „pesimiste”, care spun că Grupul Neafiliaților va avea 90-100 deputați, trebuie să țină cont și de faptul că P.E. nu are cum să fie populist; el va fi folosit doar, ca tribună, de deputații care preferă acest rol celui de expert într-un domeniu în care P.E. are competențe. Din Grupul Neafiliaților, foarte eterogen, fac parte acum Partidele România Mare și Jobbik, cărora le-ar fi foarte greu să ajungă la un consens.

Pentru constituirea unui nou grup politic în P.E. este nevoie de 25 de deputați din 7 state membre. 

Read more...

Euro-scepticismul din România

Jumătate dintre europeni sunt pesimiști în privința viitorului Uniunii și circa 40% sunt optimiști. Polarizarea opiniilor împiedică dezbaterea despre viitorul Europei. Scepticismul nu reflectă conflictul dintre Bruxelles și statele membre, ci pe cel dintre cetățeni și elite, dintre Nordul creditor și Sudul debitor, dintre Vest și Est (euroland și periferie) și dintre Germania și restul Europei. Încrederea românilor în Uniune scade constant, în timp ce elitele lor sunt la fel de optimiste ca acum câțiva ani.

Este una dintre ideile discutate în a doua zi a dezbaterii Euroscepticism și europopulism în alegerile pentru P.E. 2014, moderată de Alina Bârgăoanu, rector SNSPA, și Dan Luca, directorul Euractiv.

Dacă în 2007 mai mult de 68% dintre români aveau încredere în UE (cu 20 de puncte peste media europeană), în 2013 cifra este de 45% (totuși cu 13 puncte peste medie). Euro-entuziasmul elitelor românești nu este emoțional, ci pragmatic, iar scepticismul cetățenilor este și o reacție la neîncrederea pe care o au în oamenii lor politici și în instituțiile naționale. Românii nu au opinii la Bruxelles; România nu are încă mentalitate de stat membru, ci de stat candidat. Dacă mult timp Uniunea a fost văzută ca o salvare, tendința este de a fi privită ca o dirigintă care penalizează.

Euroscepticii din Europa nu au o singură voce. Așteptările oamenilor nu au fost confirmate după extinderea UE și nu se întrezărește o alternativă geopolitică; soluția presupune mai multă integrare și pentru România asta înseamnă aderarea la zona euro și intrarea în spațiul Schengen. 

Nu mai există o Europă care să te facă să visezi. Viitorul Europei este neclar și orice proiect politic are nevoie de încrederea cetățenilor. Nordul nu mai vrea să plătească, iar Sudul nu-și mai poate plăti datoriile, ceea ce conduce la ideea de Europă cu două periferii: Sudul, periferia zonei euro, și Estul - periferia Uniunii; este prognoza pentru următorii zece ani. Europa rămâne o organizație regională pentru că nu a dus la rezultatul scontat: „prosperitatea pentru toți” a fost serios zguduită de criza din 2008-2009, iar „solidaritatea pentru toți” există doar la nivel național, nu și comunitar. Acest lucru se vede mai ușor după apariția zonei euro, care nu are o politică unică; este unul dintre motivele care necesită regândirea proiectului european.

Criza din Ucraina ne face să înțelegem de ce România e în NATO și în UE. Dacă trupele rusești intră în estul Ucrainei, riposta NATO pleacă de pe aeroportul Kogălniceanu. Ce se întâmplă însă dacă Rusia răspunde? Deja a apărut o nouă lume bipolară, NATO-Rusia. În problema Ucrainei America este portavocea lumii. UE nu are un răspuns și se teme de unda de șoc produsă de o autonomie pe teritoriul Ucrainei; în sept. 2014 are loc referendumul din Scoția, tocmai despre autonomie. Ridicarea vizelor pentru Rep. Moldova a fost grăbită de criza ucrainieană; acum există o fereastră de oportunitate pentru integrarea acestui stat.

În luna mai au loc alegeri în cele 28 țări ale Uniunii. În România, strategia partidelor mari, toate euro-federaliste, este să fie discrete în campanie pentru a păstra aceeași prezență la vot ca în 2009, sub 30%. La aceeași prezență vor fi realeși aceiași deputați; de altfel, turn over-ul pentru membrii P.E. a fost de sub 50% în 2009. Partidele noi și independenții au o șansă dacă vor oferi un mesaj care să mobileze electoratul sceptic. 

Read more...

Europa albastră

Dacă până acum tema principală pentru Consiliul European era reforma guvernanței economice, la reuniunea din iunie 2014 se va discuta despre metoda prin care dependența energetică a UE față de Rusia ar putea scădea. Spre deosebire de țările dependente complet de importurile rusești de energie, cum sunt Bulgaria și țările baltice, România se află în top 3 la acest capitol, fiind dependentă în proporție mai mică de 25%. La nivel comunitar, sectorul energetic este foarte politizat pentru că are un impact direct și imediat asupra vieții cetățenilor și a marilor companii. Deși politica energetică ține de domeniul relațiilor internaționale, actorii politici au tendința să folosească comunicarea energetică ca argument în alegerile interne, cum s-a întâmplat în Bulgaria, când modificare prețurilor la energie a dus la alegeri anticipate anul trecut, sau cum se întâmplă acum în Ucraina, când Gazprom anunță creșterea prețului gazului furnizat. În UE interdependența energetică este foarte mare, dar multe state membre continuă să ia decizii unilaterale, ca și cum politica energetică ar fi pur națională. Statele membre au devenit prea mici pentru a dirija politica energetică; ea ar putea fi făcută în interesul consumatorilor la nivel de Uniune, dar numai sub alt sistem instituțional. Acum liderii europeni plasează politica energetică în centrul preocupărilor lor, ceea ce ne duce cu gândul la un proiect politic posibil: Statele Unite ale Europei. Deja s-a vorbit de un P.E. bicameral, cu o Cameră a Țărilor. 

Aceasta a fost una dintre ideile dezbătute azi la SNSPA, la prima întâlnire din ciclul Euroscepticism și europopulism în alegerile pentru P.E. din 2014, cu tema This time is different?. Din panel au făcut parte Alina Bârgăoanu, rector SNSPA, Dan Luca, directorul rețelei europene Euractiv, Dan Cărbunaru, director la caleaeuropeană.ro, și Gabriela Drăgan, director IER.

Atitudinile sceptice față de UE pot fi grupate în euroscepticism rejecționist și eurocriticism. Deși criza economică a fost produsă de excesele din sistemul financiar-bancar, și nu de existența UE, de moneda euro sau de eforturile de integrare, ea este folosită pentru a contesta Uniunea. Așa cum abordarea unor probleme europene nu implică obligatoriu o atitudine europeană, euroscepticii nu trebuie etichetați automat ca fiind antieuropeni, pentru a nu îngusta spațiul de discuție. Euroscepticismul din rândul opiniei publice (popular) trebuie diferențiat de cel de la nivelul partidelor (party-based euroscepticism). Acum euroscepticismul popular este în creștere, dar cel de la nivelul partidelor rămâne redus. (Adaug că pentru alegerile din România nu s-a „calificat” nici un partid eurosceptic.)

Uniunea Europeană, construită pe trei piloni (pace, prosperitate și solidaritate), se confruntă cu o criză de încredere a cetățenilor în acest proiect. Europa este acum fragmentată în nucleul dur (euroland) și periferie. Pentru Germania aceste alegeri sunt business as usual, deoarece coaliția CDU-SPD îl spijină pe Martin Schulz, candidatul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților la președinția Comisiei, în timp ce din punct de vedere doctrinar este apropiată de Jean-Claude Juncker, candidatul PPE.

Tratatul de la Lisabona a transformat P.E. în ce mai importantă instituție a Uniunii. Totuși, Europei îi lipsește un proiect; interesul cetățenilor pentru alegeri este foarte scăzut, iar oamenii politici vorbesc în campanie de teme naționale, nu europene. Criza din Ucraina (sau criza Crimeii?) a arătat că securitatea granițelor UE depinde de SUA. Politica de securitate externă nu este de competența exclusivă a UE, de aceea soluția conflictului de la granița de Est nu poate fi individuală. În Uniune nu există o poziție comună față de conflictul din Ucraina pentru că fiecare stat are alt contract pentru energie. Harta dependențelor energetice din Europa este cunoscută de mult timp; ea a fost doar (re)descoperită cu ocazia conflictului din Crimeea. Faptul că soluțiile alternative (energia nucleară, gazele de șist sau gazul lichefiat) presupun ani de zile de dezbateri și investiții ridică problema integrării politice a UE, spre o comunitate europeană în domeniul energiei.

România nu are alternativă și este condamnată să țină de proiectul european.

Dezbaterea poate fi urmărită integral pe caleaeuropeană.ro.

Read more...

SNSPA: Începe seria de conferințe "Europarlamentări"

 

sursa: snspa.ro 

Read more...

ACTIVISMUL GAY (3): Drepturile persoanelor LGBTI vor fi tratate separat

Un serial pentru cei lipsiți de prejudecăți.

Ieri seară ILGA-Europe a publicat concluziile dezbaterii din 12 febr., despre care am scris aici.

Dezbaterea a reunit candidați la Președinția Comisiei Europene și alti reprezentanți ai celor cinci principale partide din UE, care au purtat o discuție cu activiștii LGBTI. Subiectul a fost drepturile omului și egalitatea pentru persoanele LGBTI și cum va figura ea pe agenda Comisiei Europene și a Parlamentului European după alegerile din 22-25 mai 2014.

Concluziile dezbaterii:
- este nevoie de o foaie de parcurs pentru lupta contra homofobiei, necesară mai ales pentru a rezolva problemele din statele UE în care „sunt violate drepturile omului și drepturile persoanelor LGBTI”; viitorul comisar pentru drepturile omului trebuie să sprijine adoptarea acestei foi de parcurs;
- este nevoie urgentă de o directivă anti-discriminare (directiva are caracter obligatoriu la nivelul Uniunii - nota mea);
- principiul subsidiarității nu mai poate fi invocat de UE când este vorba de „îmbunătățirea egalității LGBTI” în statele membre;
- este nevoie de un leadership la nivelul Comisiei Europene pentru egalitatea LGBTI (un comisar - nota mea).

Oamenii politici prezenți și-au exprimat dorința de a face din UE un campion al egalității LGBTI.

Din panel au făcut parte:

• Guy Verhofstadt, Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) și candidat la președinția Comisie Europene,
• Hannes Swoboda ( Președintele Grupului Socialist),
• Sirpa Pietikäinen (PPE),
• Marije Cornelissen (Partidul Verzilor),
• Gilles Garnier (European Left Party).

Guy Verhofstadt a fost invitat la București cu ocazia Săptămânii Cetățeniei Europene organizate de SNSPA în noiembrie 2013, pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa. Dînsul a lansat la Biblioteca Centrală Universitară o carte scrisă în colaborare cu eurodeputatul Daniel Cohn-Bendit, numită Trezește-te, Europa! Manifest pentru o revoluție postnațională în Europa.

În România se organizează mastere pe tema „studii de gen” din 1998.

Read more...

Cenzură la SNSPA?

Pe 4 nov., pe facebook a fost postat un anunț, retras azi:

Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA) şi Ministerul Afacerilor Externe au plăcerea să vă invite la seminarul „Europa şi lumea: este necesară o Strategie Globală Europeană ?” susţinut de Anna Jardfelt, Director al Institutului Suedez pentru Afaceri Internaţionale (Utrikespolitiska institutet - UI).

Evenimentul va avea loc marţi, 12 noiembrie 2013, orele 14:30 – 16:00, la sediul SNSPA, str. Povernei, nr. 6, sala 111

În urma unui schimb de mail-uri și a unui telefon mi s-a spus că este de preferat să nu asist la conferință întrucât ea se adresează mediului academic și se dorește ca "de față să fie prezenți numai experți".

Întrucât am mai participat la dezbateri la SNSPA fără probleme, ca și alți ziariști de altfel, mă întreb dacă și ei au primit același răspuns ca și mine. Oare presei nu i se va permite accesul la un eveniment anunțat până și pe o rețea socială, adică foarte mediatizat?

Astfel, cititorii mei vor fi văduviți de o relatare despre strategiile globale europene în viziunea universitarilor, dezbătute la un eveniment finanțat din bani publici...

Read more...

INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA NU A AUZIT DE INIŢIATIVA CETĂŢENEASCĂ “UNUL DINTRE NOI”!

Astăzi, în cadrul dezbaterii Iniţiativa Cetăţenescă Europeană: Fii cetăţean activ!, organizată la SNSPA de Institutul European din România şi Centrul de Informare Europe Direct, am aflat cu stupoare că membri marcanţi din panel nu au auzit de ICE “Unul dintre noi”.

Este vorba de d-na Gabriela Drăgan, directorul IER, şi d-na Alina Bârgăoanu, rector SNSPA. D-na Ioana Marchiş, coordonator reţeaua CIED, deşi ştia de Iniţiativă, a preferat să facă o prezentare a ICE “Apă pentru toţi”, care nu a întrunit pragul minim în România.

Citi articolul integral aici. 

Read more...