Patriarhia Română: Precizări privind alegerile locale și generale

Din dorinţa de a face cât mai clară atitudinea Bisericii Ortodoxe Române faţă de viaţa politică şi campaniile electorale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a adus astăzi următoarele precizări:

1. În calitate de cetăţean şi de părinte duhovnicesc al tuturor enoriaşilor săi, indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea şi îndatorirea de a participa la viaţa cetăţii, sprijinind activităţile menite să promoveze binele comun. În vederea respectării opţiunilor politice ale credincioşilor săi, preotul are obligaţia de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declaraţiile publice, cât şi în activitatea practică faţă de problemele cu caracter politic. Opţiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret.
2. În conformitate cu Sfintele Canoane, arhiereului, preotului, diaconului, monahului şi monahiei din Biserica Ortodoxă Română le este interzis să facă politică partinică, să fie membri ai unui partid politic, să candideze la alegerile parlamentare sau locale,  să participe la campanii electorale şi să ocupe funcţii de demnitar/înalt funcţionar public la nivel central sau local.
3. Clericul sau monahul care se implică în politică în calitate de membru sau de candidat al unui partid încalcă legământul depus la hirotonie, hotărârile Sfântului Sinod şi regulamentele bisericeşti, caz în care va trebui să aleagă între cariera politică şi misiunea clericală/viaţa monahală. Abaterile de acest fel vor fi judecate în Consistoriile eparhiale.
4. Totuşi, Sfântul Sinod, aplicând principiul iconomiei (dispensă),  în vederea împlinirii misiunii sociale la care sunt chemaţi clericii în viaţa comunităţilor pe care le păstoresc, a aprobat ca, în situaţii excepţionale, preoţii şi diaconii să candideze, însă doar ca independenţi şi doar pentru calitatea de consilier local şi consilier judeţean în România cu aprobarea scrisă a ierarhilor lor.
5. În acest caz, preoţii şi diaconii care au obţinut, în mod excepţional, aprobarea bisericească de a candida pentru a deveni membri în consiliul local sau consiliul judeţean vor fi suspendaţi de la slujirea liturgică pe întreaga perioadă a campaniei electorale (pentru evitarea oricăror suspiciuni referitoare la folosirea de mijloace pastorale în campania electorală), vor adopta în timpul campaniei electorale un comportament adecvat demnităţii preoţeşti, vor respecta legislaţia în vigoare privind campaniile electorale şi  alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi nu vor folosi în scopuri electorale lăcaşurile de cul
6. Sfântul Sinod reînnoieşte apelul său către liderii partidelor politice din România de a nu permite recrutarea de membri din rândurile clerului şi nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor şi însemnelor bisericeşti.
7. Sfântul Sinod reaminteşte faptul că Biserica Ortodoxă Română nu susţine vreun partid politic sau vreo ideologie politică, însă îndeamnă pe toţi cetăţenii să-i aleagă pe acei candidaţi care arată credinţă în Dumnezeu şi responsabilitate faţă de comunitate, apără şi susţin demnitatea vieţii umane, a familiei tradiţionale şi promovează educaţia şcolară integrală care îmbină cunoaşterea intelectuală cu formarea morală şi spirituală.

(sursa: basilica.ro)

Read more...

(7) Ceva despre: alegerile locale

Pentru a putea participa la alegerile locale, un partid trebuie să depună liste în 75 unităţi administrativ-teritoriale (UAT) diferite (de ex, 74 localităţi şi un judeţ). Listele nu trebuie să fie complete; într-un oraş poate exista un singur candidat. Dar la fiecare listă completă se adaugă şi un număr de 25% supleanţi. 

Prefectul emite un act în care apare numărul de viitori consilieri locali pentru fiecare localitate. Numărul de locuitori se schimbă de la o campanie la alta; pentru alegerile din 2016 va fi luat în considerare recensământul din 2012. 

Numărul de consilieri judeţeni variază între 9 şi 37. 

Pentru fiecare candidat partidele politice, trebuie sa prezinte o lista de sustinatori, care trebuie sa cuprinda minimum 1% din numarul total al alegatorilor inscrisi in Registrul electoral din circumscriptia pentru care candideaza, dar nu mai putin de 100 in cazul comunelor, de 500 in cazul localitatilor urbane de rangul II si III si de 1.000 in cazul judetelor, Bucureştilor, sectoarelor lui şi localitatilor urbane de rangul I.

Fiecare candidat trebuie să depună la primărie declaraţia de avere, declaraţia de interese şi o declaratie pe proprie răspundere că nu a făcut poliţie politică. 

Legea 115/2015 poate fi citită aici.

Cetaţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau resedinta în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi. Ca alegători, ei se vor regăsi pe listele electorale complementare. 

Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.

Dacă sunt minimum 25% femei pe liste şi, respectiv, aleşi locali se măreşte şi subvenţia de la bugetul de stat pentru partidul respectiv.

Pana cel mai tarziu cu 10 zile inaintea datei alegerilor, primarii sunt obligati sa puna la dispozitia partidelor politice, care participa la alegeri, la cererea si pe cheltuiala acestora, un extras din Registrul electoral, cuprinzand alegatorii din respectiva UAT. 

În termen de 24 de ore de la constituirea biroului electoral judetean, acesta se completeaza cu un reprezentant al Autoritatii Electorale Permanente, desemnat prin hotarare a acesteia, si cu cate un reprezentant al partidelor politice ori al organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care au grup parlamentar propriu in cel putin una dintre Camere. 

Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscriptie sau ai birourilor electorale ale sectiilor de votare candidatii in alegeri, soţii, rudele si afinii acestora pana la gradul al doilea inclusiv.

Nu se admit liste de candidati independenti pentru functia de consilier. 

În campanie, candidatilor li se asigură, in mod nediscriminatoriu, spatii corespunzatoare, pentru a se intalni cu alegatorii. Spatiile pot fi amplasate la sediul primariei, in scoli, universitati, case de cultura, camine culturale si cinematografe si se asigura pe baza de intelegere cu privire la cheltuielile de intretinere.

În campanie, se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură si intoleranta. Legea se referă la formele de discriminare prevăzute în OG nr. 137/2000 (vezi textul complet aici).

În campania electorala sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa sau etnica, precum si ofensa publica adusa simbolurilor religioase. 

Accesul candidatilor la serviciile publice de radiodifuziune si de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele politice neparlamentare, aliantele politice si aliantele electorale ale acestora au acces gratuit la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune si de televiziune numai in masura in care depun liste de candidati în minimum 50% din circumscripţiile electorale de pe cuprinsul unui judet ce intra in raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective.

Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antena, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfasurarii campaniei electorale.

În perioada campaniei, candidatii si reprezentantii partidelor politice aflate in competitie nu pot fi producatori, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici si privati. 

La numararea voturilor pot participa, ca delegati, reprezentantii tuturor partidelor politice care au participat la alegeri si nu au reprezentanti in biroul electoral al sectiei de votare. Acreditarea delegatilor se face de catre birourile electorale la cererea scrisa a conducerilor organizatiilor. 

Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral stabileste pragul electoral al circumscriptiei, reprezentand 5% din numarul total al voturilor valabil exprimate.  In cazul aliantelor politice sau aliantelor electorale, la pragul de 5% se adauga pentru al doilea membru al aliantei 2%. Pentru aliantele cu cel putin 3 membri, pragul electoral este de 8%. 

Repartizarea mandatelor se face avandu-se in vedere numai partidele politice, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliantele politice si candidaţii independenţi aliantele electorale care au intrunit pragul electoral.

Read more...