De ce votez cu Alianța Noastră România

1. Alegerile sunt organizate mai transparent, fraudele vor fi semnificativ mai puține. 

După introducerea sistemului informatic de control al votanților la locale, numărul sesizărilor a scăzut cu peste 40%, iar al infracțiunilor și contravențiilor - cu peste 50%, performanță despre care nu vorbește nimeni.

La parlamentare se vor adăuga camerele de luat vederi în secții, în primul rând pentru filmarea momentului în care ștampilele sunt sigilate.

Votul - mult mai corect - va produce un scor foarte apropiat de adevăr. Partidele mari se vor privi în oglindă. Scorul poate trimite în Parlament și partide mici, fără resurse în campanie și boicotate de presă. Este o cursă în care oamenii cinstiți chiar au o șansă. Deci votul meu va fi mai important acum, decât a fost în 2012, de exemplu.

Nici un partid nu va fi mulțumit de scor, de fapt, dar arbitrajul corect va îndrepta discuția spre profesionalizarea lumii politice.

2. Sunt de acord cu ce spune Corneliu Berari (ne-a mai rămas suveranitatea culturală - sursa: aici).

3. La ce folosește un nou-născut? Rămâne de văzut, cum a spus un savant întrebat la ce va folosi curentul electric.

Alianța Noastră este acum o forță politică creștină aflată în fașă. 

Pe listele Alianței Noastre sunt mulți oameni care au apărat valorile creștine, fie și cu o postare pe un blog. Este un partid declarat creștin. Fiind la începutul vieții sale, rămâne de văzut dacă își va asuma cu adevărat valorile creștine, când va fi în Parlament.

Dacă trece pragul de 5% din voturi, va trimite în Parlament cel puțin 15 oameni. Ei vor fi o voce de care va trebui să se țină seama, în perspectiva anului 2019 (prezidențiale) și a anului 2020 (parlamentare la termen). Dacă vor rămâne o voce credibilă.

Pentru că, indiferent de ce trend există la un moment dat pe plan internațional, va fi o chestiune de viață și de moarte națională ca, în condițiile în care am pierdut suveranitatea economică și politică, să reușim să păstrăm tipare culturale și instituții sociale compatibile cu identitatea noastră istorică și cu felul nostru de a fi. (vezi pct 2.)

Read more...

Programul plagiat al Partidului România Unită

Ziarul Cotidianul, ediția de ieri, publică un material de Ion Spânu în care este demonstrat punct cu punct faptul că programul partidului România Unită (PRU) este plagiat masiv din cel al partidului efemer Mișcarea pentru România (MpR), dispărut în urmă cu peste 20 de ani.

MpR a fost un partid naționalist, înființat și condus de Marian Munteanu, care a obținut 3000 voturi la alegerile din 1992.

Anu acesta Marian Munteanu a înființat Alianța Noastră – România, partid naționalist care își propune să obțină peste 10% la alegerile parlamentare din decembrie.

Citiți articolul complet pe rostonline.ro.

Read more...

Urzeala hoţilor

Sub titlul "Urzeala poltronului", Press One publică azi un articol despre ghemul de afaceri veroase, pe banii statului, în care au fost implicaţi oameni politici, oameni de afaceri şi funcţionari publici. Citiţi articolul aici.

"Paul Lambrino, mai nou Al României, a obținut până acum de la stat cele 17 hectare din fosta Fermă Regală Băneasa, 47 de hectare în pădurea Snagov, 40.000 de hectare de teren în localitatea Broșteni din județul Suceava, 3.215 de hectare de teren în localitatea Mănăstirea din județul Călărași și două imobile în Sinaia.

Pe lista revendicărilor lui Paul se află însă aproximativ 50 de imobile, inclusiv Palatul Elisabeta, Palatul Regal din Balcic și sediul SRI.

Drepturile litigioase asupra tuturor acestora aparțin firmei Reciplia, deținută de offshore-ul unor cetățeni israelieni. [...]

Casa de avocatură pentru care lucrează Robert Roșu este aceeași care apără interesele RMGC.

În 2009, înainte de formarea guvernului, Adriean Videanu anunța că exploatarea zăcământului de la Roșia Montantă este inclusă în programul de guvernare. După scurt timp, miliardarul Beny Steinmetz, aflat în Topul Forbes al celor mai bogați 300 de oameni din întreaga lume, cumpăra acțiuni la RMGC.

Pe 11 ianuarie 2010 se năștea la București Carol Ferdinand – fiul lui Paul Lambrino și al Liei Triff. Nași de botez i-au fost Traian Băsescu, președinte al României la acea dată, și soția sa, Maria."

Read more...

Nimic nou la Noua Republică

Un statut nou nu a reuşit să transforme partidul în organizaţia politică pe care cei puţini rămaşi şi-au dorit să o construiască: un partid în care doar oamenii cu merite să fie candidaţi sau să deţină funcţii de conducere. Un partid în care deciziile consiliului politic, luate prin vot, să fie respectate şi în care o comisie să nu poată fi formată dintr-un singur om. 

Sigur că pe hârtie lucrurile astea sunt asigurate din plin. La două luni de la Congres NR are o conducere incompletă din cauza conflictelor interne. Statutul nu are sau nu poate avea soluţii pentru rezolvarea conflictelor. Cum e firesc, doar oamenii pot rezolva un conflict, dacă doresc să transpună în realitate intenţiile nobile redate în Statut.

Am ajuns la concluzia că un grup de oameni şi-a dorit să folosească NR ca vehicul politic pentru interese personale: să aibă cu ce negocia pentru o alianţă cu alte partide pentru a-şi asigura un loc pe liste, în 2016. Nu îi interesează orientarea politică cum nu îi interesează nici principiul separării puterilor în partid. Cel mai grav e că ei au înşelat bunacredinţă a unor oameni doar pentru a obţine un document de la Tribunal.

Se dovedeşte că principiul separării puterilor, just în sine şi de dorit de către o organizaţie serioasă, este folosit doar ca mijloc de PR de către NR.

Din acest motiv am demisionat din Consiliul Politic al NR şi am ieşit din partid. 

NR este un partid ca oricare altul. Reabilitarea politicii româneşti nu va porni de la el, aşa cum am sperat.

Read more...

(7) Ceva despre: alegerile locale

Pentru a putea participa la alegerile locale, un partid trebuie să depună liste în 75 unităţi administrativ-teritoriale (UAT) diferite (de ex, 74 localităţi şi un judeţ). Listele nu trebuie să fie complete; într-un oraş poate exista un singur candidat. Dar la fiecare listă completă se adaugă şi un număr de 25% supleanţi. 

Prefectul emite un act în care apare numărul de viitori consilieri locali pentru fiecare localitate. Numărul de locuitori se schimbă de la o campanie la alta; pentru alegerile din 2016 va fi luat în considerare recensământul din 2012. 

Numărul de consilieri judeţeni variază între 9 şi 37. 

Pentru fiecare candidat partidele politice, trebuie sa prezinte o lista de sustinatori, care trebuie sa cuprinda minimum 1% din numarul total al alegatorilor inscrisi in Registrul electoral din circumscriptia pentru care candideaza, dar nu mai putin de 100 in cazul comunelor, de 500 in cazul localitatilor urbane de rangul II si III si de 1.000 in cazul judetelor, Bucureştilor, sectoarelor lui şi localitatilor urbane de rangul I.

Fiecare candidat trebuie să depună la primărie declaraţia de avere, declaraţia de interese şi o declaratie pe proprie răspundere că nu a făcut poliţie politică. 

Legea 115/2015 poate fi citită aici.

Cetaţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau resedinta în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi. Ca alegători, ei se vor regăsi pe listele electorale complementare. 

Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.

Dacă sunt minimum 25% femei pe liste şi, respectiv, aleşi locali se măreşte şi subvenţia de la bugetul de stat pentru partidul respectiv.

Pana cel mai tarziu cu 10 zile inaintea datei alegerilor, primarii sunt obligati sa puna la dispozitia partidelor politice, care participa la alegeri, la cererea si pe cheltuiala acestora, un extras din Registrul electoral, cuprinzand alegatorii din respectiva UAT. 

În termen de 24 de ore de la constituirea biroului electoral judetean, acesta se completeaza cu un reprezentant al Autoritatii Electorale Permanente, desemnat prin hotarare a acesteia, si cu cate un reprezentant al partidelor politice ori al organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care au grup parlamentar propriu in cel putin una dintre Camere. 

Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscriptie sau ai birourilor electorale ale sectiilor de votare candidatii in alegeri, soţii, rudele si afinii acestora pana la gradul al doilea inclusiv.

Nu se admit liste de candidati independenti pentru functia de consilier. 

În campanie, candidatilor li se asigură, in mod nediscriminatoriu, spatii corespunzatoare, pentru a se intalni cu alegatorii. Spatiile pot fi amplasate la sediul primariei, in scoli, universitati, case de cultura, camine culturale si cinematografe si se asigura pe baza de intelegere cu privire la cheltuielile de intretinere.

În campanie, se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură si intoleranta. Legea se referă la formele de discriminare prevăzute în OG nr. 137/2000 (vezi textul complet aici).

În campania electorala sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa sau etnica, precum si ofensa publica adusa simbolurilor religioase. 

Accesul candidatilor la serviciile publice de radiodifuziune si de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele politice neparlamentare, aliantele politice si aliantele electorale ale acestora au acces gratuit la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune si de televiziune numai in masura in care depun liste de candidati în minimum 50% din circumscripţiile electorale de pe cuprinsul unui judet ce intra in raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective.

Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antena, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfasurarii campaniei electorale.

În perioada campaniei, candidatii si reprezentantii partidelor politice aflate in competitie nu pot fi producatori, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici si privati. 

La numararea voturilor pot participa, ca delegati, reprezentantii tuturor partidelor politice care au participat la alegeri si nu au reprezentanti in biroul electoral al sectiei de votare. Acreditarea delegatilor se face de catre birourile electorale la cererea scrisa a conducerilor organizatiilor. 

Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral stabileste pragul electoral al circumscriptiei, reprezentand 5% din numarul total al voturilor valabil exprimate.  In cazul aliantelor politice sau aliantelor electorale, la pragul de 5% se adauga pentru al doilea membru al aliantei 2%. Pentru aliantele cu cel putin 3 membri, pragul electoral este de 8%. 

Repartizarea mandatelor se face avandu-se in vedere numai partidele politice, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliantele politice si candidaţii independenţi aliantele electorale care au intrunit pragul electoral.

Read more...

Noua Republică după 4 ani

Alin Ioan Bota este noul preşedinte al partidului Noua Republică.

După un an greu, în care NR a pierdut foarte mulţi membri şi filiale, Comisia de Reformă numită în aprilie a reuşit să organizeze un congres extraordinar şi să-i ofere spre dezbatere un nou Statut. Comisia de Reformă a fost soluţia politică ce a permis recredibilizarea în interiorul partidului. În ultimele luni, lipsa unui preşedinte ales de Congres şi validat de Tribunal a făcut imposibilă orice activitate financiar-bancară a NR.

Statutul nou a fost dezbătut şi votat astăzi cu majoritate de voturi. Atmosfera a fost foarte animată; ca vorbitori s-au distins Doru Oprea, Daniel Bădeliţă, Iustin Talpoş şi Valeriu Todiraşcu.

Alin Bota a avut doi contracandidaţi, o premieră în istoria congreselor NR. Alin este întreprinzător, membru al NR din 2012 şi fost preşedinte al Filialei Sectorului 3.

Statutul din 2012, după care NR a funcţionat până azi, a fost considerat deficitar de către Congres şi principala cauză a situaţiei de criză în care ajunsese partidul. Vechiul Statut nu respecta principiul separaţiei şi independenţei puterilor, enunţat atât în Constituţie cât şi în Legea Partidelor. Este un principiu aplicat de foarte puţine partide din România, ceea ce favorizează accesul la putere prin tranzacţionare şi baronizarea partidelor. [O comparaţie între Statutele partidelor puteţi vedea aici.]

Risipa de competenţe din partid a dus la scăderea încrederii în NR, în interior şi în afară. Noul Statut, inspirat din modul de funcţionare al partidelor din SUA, stabileşte proceduri interne ce vor permite ca accesul la putere să se facă în funcţie de competenţe şi de merite. Criteriile noi de selecţie în interiorul partidului sunt oferta politică a NR pentru electorat. [Site-ul oficial al NR este aici.]

Din programul politic al partidului am reţinut:

- domnia legii

- reducerea birocraţiei pentru întreprinzători

- reducerea impozitării muncii

- protejarea familiei şi a valorilor morale tradiţionale

- participarea la alegerile din 2016 cu candidaţi proprii, într-o alianţă de dreapta sau prin sprijinirea unor candidaţi independenţi.

În continuare, voi reda câte ceva din intervenţiile lui Valeriu Todiraşcu referitoare la experienţa sa ca senator, interesante pentru a ne da seama cât are sau ar avea de lucru un parlamentar adevărat.

Valeriu Todiraşcu a fost ales în 2012, când a candidat pe listele PNŢ întrucât NR nu era înscrisă încă ca partid. Atât Regulamentul Senatului cât şi Legea Partidelor i-au permis lui Todiraşcu să fie reprezentantul unui partid extraparlamentar, să fie independent sau să fie afiliat grupului PDL/PNL. Afilierea a fost necesară pentru a-şi întări poziţia la Comisia de Sănătate şi a avea dreptul la microfon, minutele fiind strict numărate pentru fiecare grup. 

Parlamentarul poate "alege" să stea liniştit pentru că sumele forfetare pentru cabinet, salariile şi indemnizaţiile curg sau poate trece prin şocul profesional al celui care înţelege ce responsabilitate are instituţia care controlează Guvernul şi votează bugetul ţării. Dacă nu ai experţi care să te consilieze, poţi fi un "autodidact" în ale activităţii parlamentare şi poţi ajunge să ai notorietate şi credibilitate doar promovând iniţiative legislative bune, pe care trebuie să le redepui de câteva ori după ce sunt respinse de Comisiile Parlamentare. Astfel, aceleaşi iniţiative legislative, redepuse, pot strânge şi câteva zeci de semnături de susţinere de la grupuri parlamentare diferite.

Todiraşcu a depus (sau redepus) 70 de iniţiative legislative, din care două au reuşit să treacă de Senat. Legea malpraxisului a fost depusă de două ori şi a trecut de Senat abia anul ăsta; circa 95% din banii depuşi de medici ca asigurare de malpraxis, obligatorie prin lege de mai mult de 10 ani, rămân la firmele de asigurări şi nici nu se transferă în anii următori. [Este o situaţie prea puţin cunoscută chiar de către medici.] Rămâne de văzut dacă legea va trece şi de Cameră, pentru că, deşi la a doua depunere legea a fost privită cu simpatie şi de PSD, "obiceiul" Guvernului este de a şunta asemenea iniţiative cu ordonanţe de urgenţă care securizează, întotdeauna, profitul firmelor private. (Citiţi mai multe aici.)

A doua iniţiativă ce a trecut de Senat se referă la transparentizarea achiziţiilor publice din Sănătate; conform estimărilor, circa 300 milioane de euro pot fi deturnate din cauza secretizării facturilor achizitorilor publici.

Orice parlamentar primeşte, practic săptămânal, oferte de a se transfera la alt partid. Omisiunile, voite, ale legii electorale favorizează traficul de influenţă şi alcătuirea unor majorităţi parlamentare ce nu mai au nici o legătură cu voinţa exprimată de cetăţeni. Nici un partid "democratic" nu aduce în discuţie o soluţie pentru acest fenomen, ceea ce îndepărtează şi mai mult oamenii de cabinele de vot. Un exemplu este PP-DD, ce a luat 13% din voturi în 2012, iar acum la Senat nu mai există ca grup parlamentar, iar în Cameră majoritatea au plecat la UNPR sau au format un alt partid.

Acum în Noua Republică suntem puţini. Rămâne de văzut dacă prin noul Statut vom reuşi să atragem oameni care doresc să apere aceleaşi principii şi valori conservatoare.  

Read more...

Maine: Congresul Noua Republica

Incepe la ora 10, la Hotel NH, aflat pe strada Mircea Voda 21.

Un congres la care nici eu, membra a Presedintiei, nu stiu inca cati delegati participa si cine va candida ca presedinte. Estimez ca vom fi putini participanti, nereprezentativi pentru un partid ce se doreste conservator si ca va trebui sa cautam o solutie de compromis. 

Nu putem pune in dezbatere acum un nou Statut.

Voi propune sa ramanem la Statutul din 2012, sa modificam art. 14.1 si sa adaugam un amendament. Astfel:

1. Modificarea art. 14.1, ce va avea urmatorul continut:

Presedintele Partidului convoaca si prezideaza sedintele Presedintiei Partidului si ale Comitetului Executiv National.

2. La art 11.4 se va adauga punctul 11.4 d cu urmatorul continut:

In situatii de criza a Partidului, apreciate ca atare de Congres, acesta poate decide asupra votarii unui Comitet Provizoriu de conducere.

Comitetul Provizoriu va avea rol politic si executiv. 

El va fi constituit din Presedintele partidului si alti 6 membri, alesi de catre Congres, conform Statutului. Congresul va vota si 2 membri supleanti pentru acest Comitet.

Comitetul va avea un mandat limitat, stabilit de catre Congres.

Cititi mai multe aici.

Read more...

Ne organizăm.

Realitatea organizatorică şi prezenţa (insesizabilă) în societate a aşa-zisului "partid" Noua Republică dovedesc că am pornit pe un drum greşit.

Vorbe multe, pretenţii mari, trufii penibile, dar fapte puţine.

Nu suntem un partid, ci o aglutinare de frustrări.

Criticăm clasa politică, dar ne comportăm aidoma ei.

Îi chem pe cei care doresc cu adevărat să construiască un partid românesc să mi se alăture.

Cu vorbe mai puţine şi cu mai multă smerenie. 

Cu seriozitate. Fără grabă. Fără vedetism şi fără orgolii.

Doar prin auto-disciplină şi devotament vom putea participa la alcătuirea unui stat care într-adevar să ne reprezinte.

Singurul nostru capital este ataşamentul sincer şi dezinteresat al unui număr mic de oameni la principii şi valori fundamentale - româneşti, europene şi creştine. Dacă aceste resurse vor fi puse în lucrare cu tenacitate, cu răbdare şi cu inteligenţă, vom reuşi.

Depun, pe ordinea de zi a Congresului extraordinar din 19 sept., moţiunea Ne organizăm. 

[Informaţiile despre Congres le găsiţi aici.]

La şedinţa din 08 aprilie 2015, CEN a luat act de demisia Preşedintelui partidului şi a altor persoane din conducere. Ulterior, s-au mai înregistrat demisii. În partid am rămas atât de puţini membri dispuşi să-şi asume răspunderea conducerii interimare încât prin metodele statutare, de apelare la supleanţi şi de cooptare, organele de conducere au rămas incomplete.

Pe 8 apr. conducerea NR, devenită interimară, a luat decizia de a crea o Comisie de Reformă, formată din oameni din afara partidului, unii foşti membri ai NR, care să elaboreze un nou Statut şi să se ocupe de organizarea Congresului extraordinar. 

Ce nu am reuşit să facem în patru luni: nu am atras suficienţi membri care să fie trimişi la Congres ca delegaţi şi/sau care să-şi prezinte candidatura. Congres reprezentativ pentru NR, care să poată dezbate un statut, şi candidaturi care ar fi trebuit să se materializeze înr-o conducere a NR înregistrată la Tribunal, conducere care să reformeze partidul şi să-l pregătească pentru anul electoral 2016. Decizia conducerii interimare se dovedeşte, după 4 luni, contrazisă de realitate.

Avem două semne ale ofertei insuficiente ale conducerii interimare către cei rămaşi în NR şi către electorat:

- Nici la al doilea apel al preş. interimar nu a răspuns nimeni, ceea ce a dus la desfiinţarea de drept a tuturor organizaţiilor judeţene (cf. art. 10.9 din Statut)

- Din cauza numărului mic de delegaţi înregistraţi la Congres, conducerea a fost nevoită să prelungească termenul de înscriere cu o lună, să renunţe la cotizaţii şi să facă apel la Statutul din 2012, care permite ţinerea Congresului şi cu un număr mic de membri, de ex. 50.

E adevărat, Congresul ţinut cu 50 membri sau mai puţin este legal. Dar cât ar fi el de reprezentativ pentru a dezbate un nou Statut, al unui partid de dreapta? Un partid care pretinde seriozitate şi discutarea problemelor pe fond, nu pe formă.

În al doilea rând, ce ar oferi partidului un asemenea congres, în vederea anului electoral 2016?

Propun:

1. Anularea Rezoluţiei ce se referă la faptul că membrii fostei conduceri nu au dreptul să candideze la acest Congres (luată în şedinţa din 8 apr.).

2. Un vot pentru a hotărî dacă vom dezbate Statutul nou sau vom rămâne cu Statutul din 2012, înregistrat la Tribunal, până la următorul congres extraordinar; propun ca acest congres să aibă loc peste 6 luni.

Dacă votul din Congres stabileşte că rămânem la Statutul din 2012, solicit un vot pentru a stabili dacă pot depune un amendament la Statutul 2012, care să stabilească că putem vota o formă de conducere centrală, numită comitet provizoriu de organizare, format din 5 membri. Comitetul Provizoriu ar fi însărcinat cu conducerea politică şi executivă a NR până la următorul Congres extraordinar, de peste 6 luni, la care vom dezbate un Statut nou. 

Candidez la preşedinţia acestui comitet. 

Misiunea Comitetului ar fi să crească numărul de organizaţii, calitativ şi reprezentativ în teritoriu, astfel încât următorul congres extraordinar să poată lucra atât la Statut cât şi la strategia pentru alegerile generale din 2016.

Dacă vom stabili că ne alegem conducerea pe baza Statutului din 2012, vom trece la votarea acestei conduceri (CEN+CIAN+Preşedinţie). 

Candidez la funcţia de preşedinte al partidului Noua Republică.

Read more...

Ce mai face Noua Republică (2)

Ieri a avut loc şedinţa NR pe Bucureşti, cu scopul refacerii organizaţiei.

S-a discutat şi despre Congresul din 19 sept., la care voi depune şi eu o moţiune.

Redau pe scurt câteva lucruri. În urma celor două apeluri făcute de preşedintele interimar, Doru Oprea, nici o organizaţie judeţeană nu a trimis listele de delegaţi pentru Congres. Conform Statutului din 2012, după care funcţionăm, acest organizaţii sunt dizolvate de drept. (Ele vor putea fi refăcute prin strângerea unor noi adeziuni.)

Înrucât paridul are mai putini membri ca oricand, tema iniţială a Congresului - dezbaterea noului Statut şi alegerea conducerii, mi se pare caducă. Consider că la Congres trebuie să votăm o conducere minimală, care să se ocupe de refacerea organizaţiilor şi de creşterea numărului de membri, După alte 7 luni - un congres extraordinar va putea dezbate Statutul si alege o altă conducere.

Reorganizarea NR ar avea ca scop să ofere un număr reprezentativ de delegaţi pentru dezbaterea Statutului şi pentru votarea unei conduceri capabile să prezinte liste de candidaţi pentru alegerile parlamentare din 2016.

Voi reveni.

Read more...

Întâlnire cu Noua Republică Ilfov

Marţi, 18 august, ne putem cunoaşte şi afla ceva în plus despre Partidul Noua Republică, al cărui congres va avea loc pe 19 sept.

Întâlnirea este destinată celor cu domiciliul în Ilfov sau Bucureşti, dar este bine venit oricine are de pus întrebări senatorului Valeriu Todiraşcu sau unor membri vechi ai NR.

Această întâlnire are ca scop înființarea filialei Ilfov a Partidului Noua Republică, prin semnarea adeziunilor de către membrii noi, alegerea conducerii filialei și alegerea delegaților pentru Congresul din 19 septembrie 2015. La congres vom vota noul Statut și vom alege conducerea centrală. 

Membrii fostei conduceri şi ai Comisiei de Reformă nu au dreptul să candideze la acest congres. Noua Republică este primul partid ce procedează astfel, după ce şi-a asumat eşecul din 2014. (Am scris mai multe aici.)

Aveţi ocazia să cunoaşteţi îndeaproape cum lucrează un partid serios şi să participaţi la congres, ca delegat şi/sau candidat.

Pentru alte amănunte ne puteţi scrie la: contact@nouarepublica.2n.ro

Situl oficial al partidului este aici.

Întâlnirea de marţi are loc în Voluntari, la Hotel Trecada, str. Erou Iancu Nicolae nr. 67A (vizavi de Lidl Băneasa).

V-aştept!

Read more...

Congresul Noii Republici: O încercare de reabilitare a politicii româneşti

Pe 19 sept. are loc congresul Partidului Noua Republică (sit oficial aci).

Două noutăţi aduce acest Congres în politica românească:

- stabileşte o nouă conducere, dar membrii vechii conduceri a NR şi ai Comisiei de Reformă nu au dreptul să candideze. Este primul partid care procedează astfel după ce si-a asumat un eşec. (De ex., ca fost membru CEN şi al Preşedinţiei interimare, eu nu am dreptul să candidez acum.)

- supune dezbaterii şi votului un Statut nou, complet diferit de al celorlalte partide. Membrul de partid îşi alege traiectoria de candidat pe liste sau de activist/consilier (al NR) şi va fi supus unor grile de selecţie a căror corectitudine este garantată de principiul separaţiei puterilor.

Mecanismul de selecţie a celor mai merituoşi candidaţi şi activişti de partid este inspirat de cel după care funcţionează partidele din SUA. Acest Statut îi oferă oricui are o competenţă într-un domeniu şi este atras de lumea politicii să ajungă candidat în condiţii corecte. Cei care nu doresc să fie candidaţi, dar au ceva de oferit societăţii, pot activa în filiale sau în departamentele partidului. Suntem un partid apărător al valorilor tradiţionale; nu întâmplător credinţa este strict necesară pentru a te înhăma la o asemenea construcţie.

Noua Republică pare să propună un model ideal şi greu de realizat. Totuşi, avem un semn că el deja funcţionează: noul Statut este elaborat de persoane competente şi pasionate, fără notorietate şi care nu doresc să candideze. Sunt persoane care pot fi asimilate celor care, după sept. 2015, vor lucra în departamentele partidului.

Statutul vechi nu prevedea soluţii pentru o serie de situaţii care au contribuit la favorizarea unor erori şi abuzuri din partea vechii conduceri. Voi enumera câteva asemenea situaţii:

- puterea executivă centrală putea interveni discreţionar

- rezolvarea unui eventual conflict de interese nu era prevăzută

- asigurarea unei evidenţe a membrilor de partid şi a cvorumului respectiv nu era prevăzută

- poate cel mai important lucru: vechiul Statut nu permitea rezolvarea unui conflict din interiorul partidului. Conducerea nu era obligată să răspundă interpelărilor sau propunerilor membrilor de partid.

Vedeţi aici o comparatie între vechiul statut şi noul Statut.

Vedeţi aici o comparaţie a Statutelor după care funcţionează partidele. 

Noua Republică propune un alt mecanism de selecţie a candidaţilor, a celor ce vor ajunge în administraţie sau Parlament. Am vazut ce au oferit alte partide prin modul lor de organizare şi de a propune candidaţi, obligând alegătorii la opţiunea "răul mai mic".

Partidul trebuie reconstruit şi perfecţionat. Congresul este deschis oricui crede în reabilitarea politicii româneşti.

Vă puteţi implica în alegerea noii conduceri şi în votarea Statutului astfel:

1. Stabilim o întâlnire

2. Constituim Adunarea locală

3. Desemnăm delegații la Congresul din 19 sept. Delegaţii au şi dreptul să candideze pentru structurile de conducere.

4. Alegem conducerea centrală

5. Vedem ce putem face pentru alegerile din 2016.

e-mail: contact@nouarepublica.2n.ro

Read more...

Ce mai face Noua Republică

Ieri a avut loc o şedinţă interesantă a Filialei Bucureşti – Noua Republică.

Partidul s-a format ca răspuns la întrebarea „Mai e cineva aici?”. Mai sunt oameni care văd în politică soluţii la problemele societăţii? NR a răspuns, pe fond, la întrebare, prin constituire, afilierea europeană, participarea la alegeri în alianţa ARD în 2012 şi apoi, singuri pe liste, în mai 2014.

Acum NR se află în etapa în care trebuie să răspundă la întrebarea „cum facem?” Cum poate un om să acceadă la putere în partid, iar apoi în conducerea locală sau în Parlament? Ce le garantează oamenilor care au competenţă, pasiune şi dorinţa de a face politică că intră într-un sistem meritocratic de selecţie? Care este drumul de la membru de partid la cel de candidat pe liste, pe un loc eligibil? Drumul onoarei, nu al cumpărării unui loc sau a unei poziţii de conducere, făcută pentru satisfacerea intereselor personale şi de gaşcă. 

Corupţia din politica românească porneşte de la corupţia din interiorul partidelor. Din partide provin oamenii care ajung să deţină funcţii de conducere în Stat. Dacă modul de promovare în partid este centralizat, nelegitimat prin vot sau fără respectarea principiilor integrităţii, partidele ajung rapid corupte şi vor propune acelaşi tip de candidat electoratului, cel care generează corupţie şi oligarhie în conducerea Statului. Pentru a ieşi din cercul vicios, sintetizat magistral de opinia publică în sloganul „toate partidele - aceeaşi mizerie”, în noul Statut este introdusă noţiunea de fair-play, ceea ce va permite intrarea în competiţia politică a oricui va dori să participe la alegeri. 

Două traiectorii le sunt propuse membrilor NR: activezi în partid şi candidezi pentru a intra în structurile de conducere sau te oferi să intri în competiţia internă pentru a ajunge candidatul NR într-un colegiu. Prin pregătire şi perfecţionare, evaluare periodică şi garantarea de către Comisia de Integritate a corectitudinii competiţiei, candidaţii vor avea parte de aceeaşi grilă de selecţie. Deci un preşedinte de filială şi oricine dintr-un organism de conducere al NR nu vor apărea pe listele de candidaţi; ei nu vor concura pe nimeni în procesul electoral. Roul preşedintelui de filială va fi să identifice candidaţi; el nu va dispune discreţionar de resursele organizaţiei, iar această postură va fi ocolită de un amator de sinecuri. 

Separarea funcţiilor de conducere din partid de traiectoria de candidat în alegeri reprezintă principala metodă de eliminare a corupţiei interne. Desemnarea cu un an înainte a candidaţilor în alegeri elimină traseismul. Pentru conducerea NR se vor face alegeri anuale. Pare un model ideal, dar el funcţionează în alte ţări, de ex. în SUA.

O comparaţie între Statutele partidelor din România aveţi în tabelul de aici. Singurele partide care şi-au structurat cele trei puteri din interior ca independente sunt NR şi UNPR. Diferenţa apare imediat – la NR controlul reciproc al celor trei puteri este garantat. [O observaţie: din Statutul partidului M10, rezultă că numirea membrilor Comisiei de Integritate se face de către preşedinte. Un singur om decide; dacă nu eşti în graţiile lui, nu ajungi în Comisie. E un Statut aproape identic cu al PSD şi PNL.]

Congresul Noii Republici din 19 sept. va stabili dacă noul Statut este preferabil celui din 2012, înregistrat la Tribunal. În aprilie 2015, după demisia preşedintelui fondator Mihail Neamţu şi plecarea multor membri, conducerea NR şi-a asumat greşelile, care au dus la abuzuri în partid, la eşecul din alegeri şi la diminuarea încrederii în partid, atât a membrilor, cât şi a electoratului. 

O parte dintre abuzuri sunt permise de însuşi Statutul deficitar, din 2012. (O comparaţie între vechiul şi noul Stat puteţi citi aici.) Modul de funcţionare al organizaţiei trebuie să fie de aşa natură încât să permită rezolvarea conflictelor din interior şi să ofere încredere. Cei care de-a lungul timpului au părăsit NR din cauza conflictelor fără cale de rezolvare statutară sau a deciziilor discreţionare ale puterii centrale s-ar putea întoarce acum.

Comisia de Reformă, organism nestatutar, are doar rolul de a organiza Congresul şi de a propune un Statut; nici membrii ei nici ai conducerii interimare nu au dreptul să candideze la Congresul din sept. În ultimii 25 de ani, nici un partid din România nu a mai procedat astfel după o criză internă. 

Chiar şi azi, legea partidelor omite transpunerea în interiorul partidelor a principiului separaţiei celor puteri într-o organizaţie politică, principiu confirmat de Curtea Constituţională şi de Avocatul Poporului. Cele trei puteri egale, ce se verifică reciproc, vor asigura o carieră corectă în partid oricui se va înscrie în NR. (Citiţi mai multe despre asta aici.)

La prima vedere pare că oferta politică din România se va îmbogăţi graţie legii prin care un partid poate fi înfiinţat numai cu 3 membri. Unii speră că astfel PSD se va sparge, dar şansele sunt minimale. Legea e defavorabilă doar partidelor de dreapta deoarece asocierea oamenilor corecţi rămâne foarte complicată; apariţia multor partide de dreapta va compromite şi mai mult acest curent, mai ales în perspectiva alegerilor din 2020. PSD chiar are nevoie de mai multe partiduleţe care să ia electorat de la PNL şi PDL.

Modelul politic din România a produs rezultate doar pentru ceea ce numim, în mare, stânga politică. Două treimi din populaţie nu mai vine la vot. Unii nu vor mai veni niciodată. Cum îi atragi pe ceilalţi, cînd te declari un partid de dreapta? NR oferă acum o procedură care să permită afirmarea oamenilor competenţi şi cinstiţi în politică. Şi în noul Statut, partidul apără „valorile şi principiile liberalismului clasic, ale creştin-democraţiei şi ale conservatorismului modern”. Oamenii cu simpatii de dreapta au acum un vehicul şi un mecanism prin care îşi pot pune în aplicare ideile. Pentru mine, Noua Republică a fost şi este o oportunitate.

Read more...

Pr. Calciu

Read more...

Parteneriatul civil, respins de Comisia Juridică a Camerei

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a respins astăzi, în unanimitate, proiectul parteneriatului civil, sub care se ascunde legiferarea căsătorie între perssoanele de acelaşi sex, informează cultura-vietii.

Propunerea, care fusese deja respinsă de Senat, va intra la vot final în plenul Camerei (for decizional) cu recomandarea de respingere definitivă. Teoretic plenul are decizia în mâna sa, dar acesta nu trece practic niciodată peste recomandarea Comisiei Juridice, care are cel mai greu cuvânt de spus în materie de legislație.

Acest proiect legislativ a mai fost respins de Parlament în 2013. Remarcăm absenţa din dezbateri a partidelor de dreapta şi de centru-dreapta, care nu au emis nici un comunicat pe acest subiect. La dezbatere au fost prezenţi reprezentanţii Patriarhiei şi ai societăţii civile creştine, precum şi adepţi ai legiferării parteneriatului civil şi a adopţiei de copii de către asemenea "familii" (Asociaţia Accept şi Fundaţia Stânga Democratică, lansată în luna martie).

Read more...

Cum va fi condus Partidul Noua Republică

Partidul Noua Republică a adoptat un set de cinci principii de reformare, din care al doilea principiu menționează că cele trei puteri interne ale partidului - politică, executivă și jurisdicțională - vor fi egale și vor avea aceeași legitimitate, conferită de alegerea lor directă de către Congres.

Partidul Noua Republică se desprinde, astfel, de principiile centralismului democratic, care le dă posibilitatea liderilor să acapareze prea multă putere în detrimentul celorlalţi membri, ceea ce duce la baronizarea partidelor şi apoi la corupția generalizată. 

Mecanismele de cenzurare reciprocă dintre cele trei puteri vor genera încrederea alegătorilor în selectarea şi promovarea candidaţilor și vor preveni situaţiile în care parlamentarii promovați de partid și aleşi pe listele acestora sunt condamnaţi pentru acte de corupţie sau conflicte de interese.

Cele trei puteri au legitimitate și puteri egale, dar responsabilități diferite. Deciziile lor nu pot fi atacate de nicio altă putere a partidului, iar membrii acestor puteri nu vor putea face parte concomitent din celelalte puteri ale partidului.

Prima putere în partid este conducerea politică: Consiliul Politic Naţional (CPN) se va organiza și manifesta ca un for deliberativ, garantul principiilor și mecanismelor accesului corect la puterea politică, arbitrul neutru al respectării organizării democratice și al eficienței electorale, la toate nivelurile în care sunt implicați membrii partidului.

A doua putere în partid este conducerea executivă: Consiliul Executiv Național (CEN), ce va pune în practică deciziile Congresului și ale CPN.

A treia putere în partid este conducerea jurisdicţională: Consiliul de Integritate și Arbitraj Național (CIAN), a cărei existenţă este impusă de Legea partidelor. El garantează respectarea Statutului și a regulilor interne, având atribuţii în tranşarea conflictelor de ordin juridic dintre membrii partidului şi organismele de conducere sau dintre diversele organisme ale partidului. CIAN va valida candidaţii partidului, din punctul de vedere al integrității, atât pentru funcţiile eligibile din partid cât şi pentru alegeri, și va reprezenta principalul mecanism de garantare a integrității candidaţilor propuşi pentru diverse funcţii în stat, precum şi un mecanism de prevenire a corupției.

(sursa: comunicate de presa) 

Read more...

Întrebări pentru Noua Republică

"Jurnalul Bucureştiului" a adresat câteva întrebări Partidului Noua Republică. Adresăm mulţumiri speciale domnului Valeriu Todiraşcu. Puteţi citi textul integral aici.

Reproduc doar câteva fragmente.

1. Cum veţi selecţiona candidaţii la alegeri?

Persoanele desemnate pe listele de candidaţi vor fi selectate de organismele partidului pe baza competenței profesionale și a bunei reputații în comunitate și verificate privind respectarea criteriilor de integritate prevăzute în Codul de integritate al Partidului. În plus, ele vor urma cursuri de pregătire politică și vor concura între ele privind obținerea candidaturii. Candidatura va fi anunțată cu mult timp înaintea alegerilor, de obicei un an, pentru ca alegatorii să poata cunoaște și verifica temeinic candidații propuși de PNR.

2. Funcţionarilor publici ar trebui să li se interzică prin lege să fie membri de partid?

Aceasta prevedere nu ar fi constituțională și nu ar folosi la nimic pentru ca fiecare om are convingeri politice pe care le afirmă sau nu. Utilă ar fi obținerea funcțiilor publice numai în urma unor concursuri organizate de comisii nepolitizate, profesioniste, și nu pe baza apartenenței sau susținerii politice de către partidele aflate la putere. De asemenea, ar trebui interzisă schimbarea persoanelor din diverse funcții ale statului dupa schimbarea conducerii politice, schimbare care ar trebui sa se rezume numai la ministrii si secretari de stat.

3. Cine ar trebui să-i numească pe membrii Curţii Consituţionale?

Constituția nu este formulată și avizată de puterea judecătoreasca și nici interpretarea ei nu ar trebui sa fie apanajul acestei puteri. Reprezentanții poporului, Parlamentul și Președinția, ar trebui să numească, în continuare, judecătorii Curții Constituționale, dar numai din rândul unor magistrați care nu au avut activitate politică anterioară. Magistrații sunt numiți, și nu aleși de popor, și nu pot reprezenta statul în totalitate, ci numai puterea judecătorească, așa cum este cazul CSM.

4. Cum vede PNR votul uninominal?

Cum s-a văzut, alegerile uninominale nu au dus la niciun rezultat favorabil. Electoratul poate cu greu să evalueze persoanele care candidează în diverse funcții. Selecția candidaților de către partide ar trebui să aducă un plus de siguranță în privința calităţii lor. Ar fi util votul preferențial pe lista partidelor, adica posibilitatea alegatorilor de a favoriza unii candidați de pe lista unui partid modificandu-se, în final, ordinea în care sunt desemnați câștigătorii.

Alegerile uninominale ar trebui să fie, în mod obligatoriu, în două tururi de scrutin pentru a se asigura reprezentativitatea celui ales. Alegerile într-un singur tur permit promovarea unui candidat care să obțină numai 20-30% din voturile celor care se prezinta la vot, ceea ce înseamna 10-15% din populatia comunitații. Este o incălcare a principiilor democratice.

5. Ce tip de alegeri susţineţi, uninominal sau pe liste?

Pentru parlamentare și pentru consilierii locali și județeni, alegerea pe lista aduce un plus de calitate, mai ales daca este introdus votul preferential. Pentru Primari ar fi necesar votul uninominal în două tururi. Președintele Consiliului Județean ar trebui să fie ales de Consilu, si nu direct de către alegători. Ar scădea puterea acestora și, implicit, baronizarea țării.

6. Ce grilă de salarizare susţineţi pentru bugetari?

Grila de salarizare a bugetarilor ar trebui să respecte importanța socială a muncii fiecărei categorii de personal, dar să fie, în același timp, adaptată la piața muncii pentru a atrage persoane bine calificate să lucreze ca bugetari. Inclusiv funcțiile de ministru și secretar de stat și cea de președinte trebuie să fie retribuite corespunzător. Salariul bugetarilor trebuie stabilit prin lege și nu trebuie lăsat la latitudinea fiecarei instituții bugetare sau asimilată celor bugetare.

7. Câţi parlamentari ar trebui să avem?

Numărul de parlamentari a fost stabilit prin Referendumul din 2009. Orice lege care nu ar respecta rezultatul acestuia ar fi neconstituțională.

8. Sunteţi pentru menţinerea pensiilor speciale?

Pensiile speciale sunt incorecte pentru ca nu respectă singurul criteriu judicios pentru calcularea pensiei, anume valoarea contribuției fiecăruia la fondul de pensii. PNR nu susţine pensiile speciale.

9. Ce părere aveţi de încălcarea jurâmântului la învestirea într-o funcţie? Ar trebui sancţionată penal?

Incălcarea jurământului trebuie să fie sancționată suplimentar față de pedeapsa acordată pentru fapta care a dus la încălcarea jurământului. Menirea jurământului este să crească increderea populației în cel învestit să servească interesul țării. Încalcarea jurământului reprezintă o faptă suplimentară, deci necesită o pedeapsă suplimentară. Senatorul Valeriu Todirașcu, membru PNR, a introdus în Parlament o propunere legislativă în acest sens, din păcate respinsă de senatori. Urmează votul Camerei Deputaților.

Read more...

Noua Republică: Reformăm partidul.

Partidul Noua Republică a emis astăzi următorul comunicat de presă:

Luând act de demisia Președintelui Mihail Neamțu și a mai multor persoane din conducerea centrală a Partidului, Comitetul Executiv Național, forul suprem de conducere al Partidului Noua Republică între două Congrese, a adoptat principiile si măsurile de reformare a Partidului pentru perioada imediat următoare.

Comitetul Executiv Național, în sedințe consecutive derulate în perioada martie-aprilie 2015, a adoptat următoarele principii de reformare a Partidului, pe baza cărora se vor modifica Statutul și Codul de integritate, precum și regulamentele interioare ce vor fi aprobate de viitorul Congres:

i. Pentru eliminarea conflictelor dintre diversele organisme ale Partidului și pentru a impune, prin puterea exemplului, aplicarea principiilor conducerii democratice ale statului de drept și în organizarea partidelor politice, reformarea Partidului Noua Republică va avea la bază introducerea principiului separației puterilor interne în Partid și controlului reciproc al acestora.

ii. Pentru a preveni blocajele sau abuzurile, cele trei puteri interne ale partidului: a. politică/deliberativă, b. executivă și c. jurisdicțională, vor fi egale și vor avea legitimitatea conferită de alegerea lor direct de către Congres.

iii. Pentru a se garanta integritatea individuală și instituțională și competența în relație cu funcția de partid, traiectoriile profesionale interne vor fi asumate din timp și separate. Prin separarea traiectoriilor membrilor partidului, respectiv: a) conducerea și construcția partidului, b) elaborarea, școlarizarea și promovarea politicilor publice și c) candidat al partidului în alegeri. Astfel, prin competiția internă transparentă și meritocratică, se vor selecta, pregăti și promova propriii candidați pentru administraţia publică, în vederea bunei guvernări a țării.

iv. Pentru a garanta promovarea oamenilor valoroşi în conducerea Partidului și a celor mai valoroase proiecte, Partidul va organiza alegeri anuale pentru toate structurile sale de conducere, iar candidații la aceste funcții, ca și candidații pentru funcțiile elective din stat, vor fi verificați și certificați de comisia de integritate, forum jurisdicțional independent al partidului.

v. Pentru a asigura eficienţa maximă a efortului uman, material și financiar și transparența faţă de electorat, garanția credibilităţii noastre, candidaturile pentru funcțiile eligibile din stat vor fi asumate de către Congresul partidului, cu un an înaintea alegerilor.

În ședința Comitetului Executiv Național din data de 8 aprilie 2015 s-au adoptat următoarele rezoluții:

1. Comitetul Executiv Național condamnă abuzurile conducerii Partidului Noua Republică care, prin nerespectarea principiilor democratice în organizarea internă a Partidului, este responsabilă în mare parte de insuccesul electoral din anul 2014 şi de diminuarea şanselor electorale la alegerile locale şi parlamentare din 2016. Comitetul Executiv Național constată că Partid Noua Republică se află în stare de criză politică prin demisia în bloc a unor persoane din conducerea partidului şi, în consecinţă, decide reformarea profundă a partidului pe baza asumării celor 5 principii şi valori, agreate anterior, pe care le consideră originale pe piaţa politică şi potrivite să asigure accesul în condiţii de integritate, competiţie şi eficienţă la puterea politică în interiorul partidului şi, apoi, prin succes electoral, la puterea politică din stat.

2. Pentru punerea în practică a reformei interne a Partidul Noua Republică, Comitetul Executiv Național a înfiinţat o Comisie de reformare, formată din membri care, prin activitatea lor anterioară, au dovedit adeziunea la principiile democratice încălcate în trecut de conducerea partidului, Comisie ce va avea un mandat limitat până la viitorul Congres și care va elabora noul Statut şi Cod de integritate şi va organiza Congresul în următoarele 4 luni.

3. Comitetul Executiv Național este conştient că reformarea Partidului Noua Republică va necesita timp, probabil un ciclu electoral de 4 ani, până la obţinerea unui scor electoral semnificativ, posibil de obţinut la alegerile din 2020. Participarea la alegerile din 2016 va fi, din nefericire, afectată de actuala criză internă a partidului şi ţinta electorală în 2016 va fi mai modestă.

4. Comitetul Executiv Național stabileşte că membrii Partidului Noua Republică şi ai Asociaţiei Noua Republică care, din diverse motive, au fost nevoiţi să părăsească partidul sunt bine-veniţi înapoi, dacă îmbrăţişează principiile pe care se bazează reformarea partidului şi, în cazul revenirii, sunt îndreptăţiţi să li se recunoască vechimea în partid incluzând perioada întreruperii cotizării, putând, astfel, şi, după semnarea adeziunii la Partidului Noua Republică, pot participa cu drept de vot şi candida pentru funcţii în partid la viitorul Congres.

5. Comitetul Executiv Național stabileşte că actuala conducere a Partidului Noua Republică îşi restrânge activitatea la strictul necesar pentru a asigura continuitatea juridică şi financiară a partidului, iar pregătirea şi derularea Congresului vor fi organizate de Comisia de reformă.

6. Comitetul Executiv Național mandatează Secretarul general să culeagă datele şi să întocmească un raport pe care îl va prezenta la şedinţa următoare, pentru a se realiza un tablou complet al situaţiei actuale a PNR: numărul de organizaţii din teritoriu, numărul de membri cotizanţi, situaţia juridică actuală a partidului, deciziile neaplicate ale Congreselor, actele aprobate de Congres și nedepuse pentru validare de Tribunalul Bucureşti, datoriile curente, inclusiv cotizaţia anuală de membru AECR, gestiunea mijloacelor fixe şi mobile ale partidului şi situaţia preluării bunurilor de la vechea conducere. Se va realiza un audit financiar până la data Congresului şi rezultatul acestuia se va comunica la Congres.

PARTIDUL NOUA REPUBLICĂ

Lorin Ciobanu - Secretar General

E-mail: lorin.ciobanu@gmail.com

Adresa: Bulevardul Schitu Măgureanu, Nr. 17, Et. Parter, Ap.1 , Sector 1, Bucureşti

Orange: 0752 964 145 / Vodafone: 0727 245 776 / Romtelecom: 021 313 95 25

Read more...

Mihail Neamţu nu mai e preşedintele Partidului Noua Republică

Un gest de om politic mare din partea lui Mihail Neamţu, care şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PNR în această seară. Citiţi textul integral pe nouarepublica.ro.

Contestat după euro-alegerile din mai 2014, Mihai a primit un nou mandat la Congresul de la Arad din iunie. Dacă după acest congres evoluţia PNR nu a fost cea scontată, acest lucru nu are un singur responsabil şi nu poate fi pus doar pe seama boicotului mediatic la care Noua Republică e supusă de mai mulţi ani.

Partidul are o structură de conducere greoaie, un Statut (din 2012) care se dovedeşte învechit şi un mesaj care nu reuşeşte să sensibilizeze electoratul tradiţional de dreapta, eurorealist şi îngrijorat acum şi de terorismul islamist intra şi extracomunitar. 

Mihai rămâne membru al NR. El şi echipa lui au demonstrat că în România poate fi construit un partid de la firul ierbii, cu toată legislaţia aberantă pe care abia acum o descoperă oameni ce au făcut parte ani de zile din partide aflate la guvernare. 

Mihai face acum un pas înapoi pentru că reproşurile pe care i le fac foşti şi actuali membri riscă să dăuneze reformării partidului. E un gest de om politic mare, care va putea reveni în forţă după 2016 având autoritate morală. 

Câţi preşedinţi de partide din România şi-au dat demisia în 25 de ani? Câte partide se pot mândri cu afilierea instituţională europeană şi faptul că nu au membri marcanţi anchetaţi? Noua Republică a devenit un brand, partidul ce apără libertatea, familia şi credinţa.

Mulţumim, Mihai, că rămâi alături de noi!

Read more...

Bilanţ la Noua Republică

Azi, toate partidele parlamentare au miniştri şi deputaţi anchetaţi şi condamnaţi pentru corupţie. Dar în România nu se va mai putea face politică în mocirlă, lucru despre care populaţia ne-a anunţat de ani de zile prin absenteismul la vot, masiv şi deja istoric; prezenţa din turul II din noiembrie reprezintă o confirmare şi un vot de blam pentru oamenii politici îmbătrâniţi în rele.

Decizia Justiţiei de a face curăţenie porneşte şi de la o realitate obiectivă. În dec. 1989 România nu avea datorie publică; azi avem 50 mld. datorie publică de stat, fără a o număra şi pe cea privată. Zilele trecute Curtea de Conturi a informat despre pagubele de la bugetele publice: peste 1,1 mld. euro, cu peste 30% mai mari decît anul trecut. Acolo sunt banii noştri şi aceasta este istoria capturării bugetelor publice în interes personal, de către baronii măturaţi azi de Justiţie. Pentru a înţelege ordinul de mărime să ne amintim că: 1 km autostradă costă 4 mil. euro, iar o şcoală, 500 mii euro. 

Partidele vechi nu dau semne că ar fi înţeles mesajul populaţiei; printr-o ordonanţă de urgenţă recentă au refuzat să organizeze turul II pentru primari şi preşedinţi de consilii locale. Listele suplimentare cu alegători nu au fost făcute publice din acelaşi motiv: altă ordonanţă prin care sistemul s-a protejat şi a rămas departe de populaţie. Abia când intri în competiţie îşi dai seama că eşti furat şi înţelegi cum, iar NR a învăţat acest lucru la alegerile din mai 2014. 

Noua Republică are o istorie scurtă şi nepătată. Integritatea este una din condiţii pentru a avea un viitor politic, dar nu suficientă. Toate partidele, mari şi mici, sunt nevoite acum să-şi fixeze acţiunile viitoare într-un climat de incertitudine în care domină neîncrederea. Suntem la un nou start în viaţa politică. Ce urmează? Campania pentru alegerile locale practic a început. Este următorul test pentru partid, de care depinde şi viitorul lui în ECR. Se pune întrebarea dacă NR poate să intre singură în competiţia de la locale sau are nevoie de aliaţi.

Voi prezenta câteva acţiuni ale Noii Republici din 2014, an în care am fost boicotaţi de mass media.

În ianuarie 2014, o delegaţie a PNR, condusă de Nicolae Popa, a participat la o acţiune umanitară în regiunea Gaziantep, la graniţa dintre Turcia şi Siria. Acţiunea a fost organizată de Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (AECR), la care NR a aderat în 2013, şi de grupul parlamentar ECR.

În februarie, a avut loc la Bruxelles evenimentul cultural şi politic „O Voce Nouă. O Românie Nouă”, în compania ambasadorului cultural al României, Grigore Leşe. Evenimentul a fost găzduit de Parlamentul European. Au mai participat Martin Callanan (MEP), Preşedinte al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) din Parlamentul European, Mihail Neamţu, Preşedinte al PNR, şi candidaţi ai partidului la alegerile pentru Parlamentul European din mai 2014.

Noua Republică a adus un omagiu la Ambasada Ucrainei, după vărsarea de sânge ce a avut loc în această ţară.

În martie 2014, acţiunea apolitică "Deschideţi cărţile, închideţi Antenele!", iniţiată de Mihail Neamţu, a reprezentat un protest al societăţii civile după linşajul mediatic al televiziunii lui Dan Voiculescu la adresa lui Andrei Pleşu. Protestul, organizat pe facebook, s-a bucurat de un mare succes. Drept urmare, Mihail Neamţu a fost calomniat la Antene şi nu i s-a permis un drept la replică. (Zilele trecute Andrei Pleşu a primit premiul Cetăţean European, distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru merite culturale.)

Tot în martie, membri şi simpatizanţi ai NR au participat la Marşul pentru Viaţă, în mai multe oraşe din ţară. NR este singurul partid declarat pentru viaţă şi singurul partid din România care a sprijinit Iniţiativa Cetăţenească Europeană "Unul dintre noi", menită să stopeze finanţarea din bani publici europeni a cercetărilor şi a procedurilor medicale ce presupun distrugerea embrionilor umani.

Tot în martie are loc summit-ul ECR, ce va deveni al treilea grup politic din Parlamentul European după alegerile din mai, când Noua Republică a participat pentru prima oară într-o competiţie electorală singură pe liste. NR a obţinut sub 0,3% voturi la europarlamentare. Este un rezultat care ne dă speranţe când îl analizăm atent.

Din ECR fac parte şi conservatorii englezi. În 2014, David Cameron a fost prim-ministrul care a produs cea mai mare creștere economică din Europa: 3% pentru Marea Britanie, singura creştere economică din UE, semnificativă pentru că în prezent Europa are cel mai mic nivel de creştere economică dintre continente. 

În iunie, la Arad are loc congresul extraordinar al PNR, solicitat de un grup care l-a contestat pe Mihail Neamţu după alegerile din mai. Congresul a validat mandatul lui Mihail Neamţu. Susţinătorii moţiunii nu s-au prezentat la congres şi au ieşit din politică formând un ONG. 

În iulie, la Deva are loc acţiunea "Colorez România", un happening de mare succes, organizat de Andrei Rosetti.

Pe 16 august NR a adus un omagiu Martirilor Brâncoveni, în anul dedicat lor de către Patriarhia Română. Sfinţii Brâncoveni sunt patronii spirituali ai Asociaţiei Pro Vita. 

În septembrie Noua Republică aderă la European Youth Conservatives (EYC), organizaţie a tineretului conservator. Ca delegat se distinge Adrian Popa, student la Ştiinţe Politice la Aberdeen.

Acţiunea de la Ţebea, Panteonul Moţilor, are loc în septembrie.

În octombrie, o delegaţie NR participă la acţiunea umanitară Maia III din Croaţia. În imagine, alături de Daniel Hannan, eurodeputat ECR, se află Ion Stan, Doru Oprea, Lorin Ciobanu şi Florin Cojocaru.

Pe un afiş al candidaţului la Preşedinţie , Klaus Iohannis, Sibiul și Aradul sunt două orașe ale lucrului bine făcut. Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană 2007, Aradul va fi în 2021. Sibiul și Aradul sunt orașele cu cei mai mulți salariați şi cu cea mai scăzută rată a șomajului.

De Ziua Naţională, şi Noua Republică a fost prezentă. 

De Crăciun Filiala Sector 6, condusă de Mihai Stana, a organizat o acţiune umanitară la un cămin de bătrâni.

De Ziua Culturii Naţionale, Noua Republică a sărbătorit 165 de la naşterea lui Mihai Eminescu.

Read more...