Întrebări pentru Noua Republică

"Jurnalul Bucureştiului" a adresat câteva întrebări Partidului Noua Republică. Adresăm mulţumiri speciale domnului Valeriu Todiraşcu. Puteţi citi textul integral aici.

Reproduc doar câteva fragmente.

1. Cum veţi selecţiona candidaţii la alegeri?

Persoanele desemnate pe listele de candidaţi vor fi selectate de organismele partidului pe baza competenței profesionale și a bunei reputații în comunitate și verificate privind respectarea criteriilor de integritate prevăzute în Codul de integritate al Partidului. În plus, ele vor urma cursuri de pregătire politică și vor concura între ele privind obținerea candidaturii. Candidatura va fi anunțată cu mult timp înaintea alegerilor, de obicei un an, pentru ca alegatorii să poata cunoaște și verifica temeinic candidații propuși de PNR.

2. Funcţionarilor publici ar trebui să li se interzică prin lege să fie membri de partid?

Aceasta prevedere nu ar fi constituțională și nu ar folosi la nimic pentru ca fiecare om are convingeri politice pe care le afirmă sau nu. Utilă ar fi obținerea funcțiilor publice numai în urma unor concursuri organizate de comisii nepolitizate, profesioniste, și nu pe baza apartenenței sau susținerii politice de către partidele aflate la putere. De asemenea, ar trebui interzisă schimbarea persoanelor din diverse funcții ale statului dupa schimbarea conducerii politice, schimbare care ar trebui sa se rezume numai la ministrii si secretari de stat.

3. Cine ar trebui să-i numească pe membrii Curţii Consituţionale?

Constituția nu este formulată și avizată de puterea judecătoreasca și nici interpretarea ei nu ar trebui sa fie apanajul acestei puteri. Reprezentanții poporului, Parlamentul și Președinția, ar trebui să numească, în continuare, judecătorii Curții Constituționale, dar numai din rândul unor magistrați care nu au avut activitate politică anterioară. Magistrații sunt numiți, și nu aleși de popor, și nu pot reprezenta statul în totalitate, ci numai puterea judecătorească, așa cum este cazul CSM.

4. Cum vede PNR votul uninominal?

Cum s-a văzut, alegerile uninominale nu au dus la niciun rezultat favorabil. Electoratul poate cu greu să evalueze persoanele care candidează în diverse funcții. Selecția candidaților de către partide ar trebui să aducă un plus de siguranță în privința calităţii lor. Ar fi util votul preferențial pe lista partidelor, adica posibilitatea alegatorilor de a favoriza unii candidați de pe lista unui partid modificandu-se, în final, ordinea în care sunt desemnați câștigătorii.

Alegerile uninominale ar trebui să fie, în mod obligatoriu, în două tururi de scrutin pentru a se asigura reprezentativitatea celui ales. Alegerile într-un singur tur permit promovarea unui candidat care să obțină numai 20-30% din voturile celor care se prezinta la vot, ceea ce înseamna 10-15% din populatia comunitații. Este o incălcare a principiilor democratice.

5. Ce tip de alegeri susţineţi, uninominal sau pe liste?

Pentru parlamentare și pentru consilierii locali și județeni, alegerea pe lista aduce un plus de calitate, mai ales daca este introdus votul preferential. Pentru Primari ar fi necesar votul uninominal în două tururi. Președintele Consiliului Județean ar trebui să fie ales de Consilu, si nu direct de către alegători. Ar scădea puterea acestora și, implicit, baronizarea țării.

6. Ce grilă de salarizare susţineţi pentru bugetari?

Grila de salarizare a bugetarilor ar trebui să respecte importanța socială a muncii fiecărei categorii de personal, dar să fie, în același timp, adaptată la piața muncii pentru a atrage persoane bine calificate să lucreze ca bugetari. Inclusiv funcțiile de ministru și secretar de stat și cea de președinte trebuie să fie retribuite corespunzător. Salariul bugetarilor trebuie stabilit prin lege și nu trebuie lăsat la latitudinea fiecarei instituții bugetare sau asimilată celor bugetare.

7. Câţi parlamentari ar trebui să avem?

Numărul de parlamentari a fost stabilit prin Referendumul din 2009. Orice lege care nu ar respecta rezultatul acestuia ar fi neconstituțională.

8. Sunteţi pentru menţinerea pensiilor speciale?

Pensiile speciale sunt incorecte pentru ca nu respectă singurul criteriu judicios pentru calcularea pensiei, anume valoarea contribuției fiecăruia la fondul de pensii. PNR nu susţine pensiile speciale.

9. Ce părere aveţi de încălcarea jurâmântului la învestirea într-o funcţie? Ar trebui sancţionată penal?

Incălcarea jurământului trebuie să fie sancționată suplimentar față de pedeapsa acordată pentru fapta care a dus la încălcarea jurământului. Menirea jurământului este să crească increderea populației în cel învestit să servească interesul țării. Încalcarea jurământului reprezintă o faptă suplimentară, deci necesită o pedeapsă suplimentară. Senatorul Valeriu Todirașcu, membru PNR, a introdus în Parlament o propunere legislativă în acest sens, din păcate respinsă de senatori. Urmează votul Camerei Deputaților.