Daniel Gheorghe (PNL): Despre familie şi Constituţie

Deputatul PNL Daniel Gheorghe a dat azi o declaraţie politică despre familie şi prezenţa ei în Constituţie. 

Familia și revizuirea Constituției în țările vecine. Posibile învățăminte pentru România

În urmă cu câteva zile, Parlamentul Sloveniei a adoptat o lege care permite redefinirea căsătoriei ca „uniunea între două persoane”, indiferent de sex. De asemenea, legea permite adoptarea copiilor de către cuplurile de același sex. Interesant este că în urmă cu 3 ani, o lege similară, din 2011, fusese abrogată prin referendum cetățenesc! Cu alte cuvinte, colegii parlamentari din Slovenia dovedesc un adevărat autism politic, insistând pentru o modificare legislativă cu profunde implicații și pe care alegătorii NU o doresc. Conflictul este de urmărit, întrucât cetățenii au anunțat că vor porni o nouă inițiativă de convocare a unui al doilea referendum! Ne punem întrebarea cine și de ce sprijină această încordare a relațiilor între clasa politică și alegători și cam ce mai înseamnă democrația în această țară UE! 

Un alt caz s-a petrecut în Croația: pe 1 decembrie 2013, croații au inclus în textul Constituției definiția firească a căsătoriei și a familiei. Această consultare populară a fost solicitată de cetățeni dar împotriva voinței guvernului croat, care urmărea legiferarea „căsătoriei” între persoane de același sex. Aproape 750.000 de croați sprijiniți de cultele creștine și comunitatea mozaică au cerut în scris organizarea referendumului, la care 66% dintre votanți au decis în favoarea protejării prin Constituție a căsătoriei sub forma sa naturală, firească. Câteva luni mai târziu, Parlamentul croat, neavând nicio cale legală de a trece peste rezultatul referendumului, a adoptat o lege care permite așa-zisele „uniuni civile” pentru cuplurile de același sex, oferindu-le astfel un statut civil, e drept inferior căsătoriei!

La polul opus, aleșii din Ungaria (2012), Slovacia (2014) și Macedonia (2014) au ascultat voința majorității și rămânând fideli valorilor fundamentale ale civilizației europene, au modificat Constituțiile acestor țări, în sensul protejării instituției familiei recunoscută exclusiv sub forma a ceea ce reprezintă căsătoria între un bărbat și femeie. 

Două concluzii și totodată învățăminte trebuie să desprindem noi, oamenii politici chemați de români să îi reprezentăm în Parlamentul țării, din cele prezentate mai sus.

Prima este aceea că, din păcate, devine tot mai vizibilă o nouă linie de separație în interiorul continentului european.

Unsprezece națiuni europene, estice și sud-estice, din care 7 din UE, protejează familia naturală prin Constituție. De cealaltă parte, tot unsprezece țări din vestul și nordul continentului au optat pentru redefinirea noțiunii de familie conferind același statut relațiilor între persoane de același sex.

Tocmai când credeam că Europa este în sfârșit unită, asistăm la căderea unei noi cortine ideologice care marchează noua diviziune: nu economică, militară sau politică, ci una între sistemele de valori. O perspectivă mai mult decât îngrijorătoare, și pe care cu siguranță fondatorii construcției europene – ei înșiși creștini - nu au dorit-o sau prevăzut-o.

A doua și cea mai importantă lecție este aceea a consecințelor conflictului dintre cetățeni și reprezentanții lor. În Croația și Slovenia, aleșii au ignorat semnalele venite dinspre societatea civilă și au provocat-o pe aceasta la acțiuni civice într-adevăr spectaculoase, care au reflectat grava antagonizare dintre electorat și politicieni. În același timp, colegii parlamentari din Ungaria, Slovacia și Macedonia par să fi înțeles mai bine voința publică…

În contextul în care în România se dezbate o mai largă revizuire a legii fundamentale, impusă de realități și deziderate politice și economice, ar fi înțelept ca oamenii politici să asculte vocea celor care, prin Biserica Ortodoxă Română, Biserica Catolică și organizații ale societății civile, au cerut modificarea articolului 48 al Constituției în sensul definirii clare a soților ca „bărbat și femeie”.

Această cerere, inițial acceptată, a fost ulterior respinsă de Comisia de revizuire, în timpul dezbaterilor din primăvara anului 2013. Am fost informat recent că a luat ființă un comitet cetățenesc de inițiativă pentru revizuirea Constituției. Acesta este alcătuit din reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale de promovare a valorilor familiei care reclamă pericolul ca familia să sucombe în fața ideologiei relativismului moral fără limite.

România are un sistem moral-valoric ce îmbrățișează moștenirea iudeo-creștină. Concluzia tuturor sondajelor și cercetărilor sociologice este că cetățenii români sunt fideli familiei și valorilor acesteia . Stă în decizia noastră, a membrilor Parlamentului, să dovedim că înțelegem să respectăm dorința și valorile majorității românilor. 

Vă invit să răspundem acestor semnale, prin adeziunea la ideea că apărarea prin Constituție a familiei are drept obiect punerea la adăpost de disputele politice și de influențele ideologice; că recunoașterea, prin legea fundamentală, a uniunii dintre un bărbat și o femeie este însăși definiția dreptății, a justiției și a responsabilității, în vremuri de acută relativizare a valorilor.

În textul propunerii legislative pentru revizuirea Constituției României, să modificăm corespunzător articolul 48, care definește Familia. 

Relativismul moral și social nu are drept finalitate decât un singur lucru: dizolvarea modelelor și valorilor autentice și lepădarea de orice formă reală de identitate. Relativismul face ca răul să devină simpatic iar binele incomod, relativismul ne face să uităm cine suntem și ne lasă pradă, dezbrăcați de personalitate și responsabilitate, utopiilor gata să reconstruiască lumea pe baza ingineriilor sociale. România nu are nevoie de revoluții culturale, România trebuie consolidată pornind de la valori și credințe solide, iar familia este temelia civilizației și a evoluției umanității în direcția desăvârșirii esenței spiritului creator din om! 

Daniel Gheorghe, deputat PNL 

Read more...

Declaraţia politică a lui Daniel Gheorghe (deputat PNL)

Declarația politică a deputatului Daniel Gheorghe (PNL), ales în Circumscripia electorală Ilfov la alegerile parlamentare parțiale din iunie 2014. Citită în plenul Camerei Deputaților marți, 9 decembrie 2014.
 

Unul dintre lucrurile care au evidențiat ruperea României de regimul totalitar comunist la începutul anilor 90 l-a reprezentat introducerea studiului religiei în școli, revenindu-se așadar la practica din perioada anterioară bolșevizării și impunerii materialismului marxist-leninist. Ca atare îmi permit să spun că revenirea religiei în școala românească este un adevărat simbol al victoriei spiritului creștin asupra totalitarismului ateu!

Declararea de către CCR a invalidității constituționale a unor articole din legea educației referitoare la predarea religiei în școli are ca efect o anomalie practică, mai precis spus inversarea regulii corecte prezente în legea actuală conform căreia ora de religie face parte din trunchiul comun al programei școlare, dar că părinții elevilor care nu doresc să participe la ora de religie pot face o cerere în scris de neparticipare la obiectul de studiu amintit care li se aprobă automat și fără nicio discriminare. Curtea Constituțională vine să schimbe regula, o regulă absolut democratică ce instituie principiul fundamental al libertății de alegere, astfel că părinții elevilor care vor să participe la cursurile de religie devin cei obligați să depună cerere pentru a beneficia de participarea copiilor lor la ora de religie.

Interesant este faptul că în majoritatea statelor europene se studiază religia, fie după principiul opțional prezent până acum și în legislația românească pus în acord cu preceptele cultelor reprezentate, lucru comun de exemplu Germaniei, fie în sistemul obligatoriu precum se întâmplă inclusiv în Italia în baza acordurilor dintre Vatican și guvernul italian, fie într-un sistem care combină alegerea autorităților locale pusă în acord cu părinții, cultele reprezentate și tradiția religioasă a locului respectiv, precum se întâmplă în Marea Britanie. Studiul religiei în școală reprezintă înainte de orice cunoașterea fundamentelor culturii și civilizației căreia îi aparținem, cultură întemeiată pe bazele Sfintei Evanghelii și cultură europeană care a asimilat armonios etica iudeo-creștină și care a deprins prin mesajul lui Hristos valori precum libertatea de conștiință, liberul arbitru, libertatea de expresie și de alegere și nu în ultimul rând conștiința egalității omului în fața legilor și a Lui Dumnezeu. Pentru noi, românii, Biserica a reprezentat constant un vector de cultură și de coeziune națională, astfel că nu trebuie să neglijăm niciodată uriașul aport pe care Biserica Ortodoxă și celelalte culte l-au avut sub aspectul dezvoltării sistemului de educație, a sistemului de sănătate publică, a culturii naționale și nu în ultimul rând al luptei pentru unitate națională, lucru dovedit și de rolul episcopului ortodox, Miron Cristea și a celui greco-catolic, Iuliu Hossu în actul Unirii de la 1 Decembrie 1918.

Revenind la nefericita decizie a CCR trebuie spus că este o hotărâre discriminatorie și antidemocratică încălcând dreptul legitim al majorității formate din cei aproximativ 85-86% cetățeni români creștin-ortodocși și al celorlalți 13-14% cetățeni români aparținând altor culte religioase spre a-și exprima liber și direct valorile religioase, valori care sunt și valori de natură socială concretă, rolul legilor fiind acela de se orienta după realitățile existente în societate și nu cel de a construi o lume utopică bazată pe teorii și ipoteze care nu au nicio pondere reală la nivelul străzii și care tind să redeseneze artificial lumea în care trăim. Nu cred că este în folosul CCR, instanță cu adevărat necesară pe ceea ce înseamnă litigii juridico-constituționale majore, să reglementeze poporului român după 2000 de ani de istorie și expresie creștină ceea ce este moral ori mai puțin pentru societatea în care trăim și felul în care putem ori nu să avem acces la cunoașterea temeliilor autentice ale civilizației românești și europene. Statul, prin legi, este dator să respecte adevărul social și să transpună în norme juridice realitatea, iar adevărul social este unul simplu: românii (indiferent de originea etnică) sunt indisolubil legați de identitatea și tradiția creștină iar marea majoritate a lor sunt aderenți ai Bisericii Ortodoxe Române!

Religia în școală înseamnă cunoaștere, înseamnă cultură și spirit liber, și înseamnă mai presus de orice valori morale autentice, valori care pot sta pavază oricând în fața curentelor de gândire tributare relativismului social și moral și a deconstructivismului postmodern!

Adresez invitația Bisericii Ortodoxe prin Patriarhia României ca alături de Senat și Camera Deputaților să se așeze la masa dialogului în scopul identificării soluției legale, transparente și sigure pentru depășirea acestui impas nedorit și a păstrării studiului religiei în școli, pe baza formatului prevăzut în legea educației de acum.

Andre Malraux spunea că sec. XXI va fi creștin ori nu va fi deloc, expresie care nu reprezintă o simplă metaforă, ci adevărul unei lumi tot mai căzute sub ispita „redesenării” propriei sale conștiințe, lucru care cu atât mai mult mă face să cred că viitorul trebuie să aparțină unor valori fundamentale precum respectul pentru persoană și alteritate, libertatea de expresie și de alegere și nicidecum etatizării moralei individuale ori sociale și reglementării excesive a formelor de expresie ale minții omenești!

Read more...