Scandalul moțiunii de cenzură

Lumii politice – bila neagră, țării – bile negre!

Mult aşteptata premieră - votul în jurul moțiunii de cenzură - e astăzi consumată. Guvernul a câştigat cu un scor ”de popice” 260-192. Dar dincolo de această realitate, scandalul parlamentar de vineri va avea urmări.

Cum am mai spus-o, principala ”beneficiară” a acestui demers este opoziţia. Reunind pentru prima oară Convenţia, UDMR şi FSN-Roman în jurul unei acţiuni de atare importanță, opoziţia nu şi-a îndeplinit obiectivele propuse, decît cu totul marginal. Deigur, ea nu viza răsturnarea guvernului. A și precizat-o din vreme. Dar mentalitatea comună a milioanelor de simpatizanți ai săi va percepe votul de vineri ca pe o nouă neputință și frustrare. Pentru o Convenţie letargică deja, în care nici un partid nu-şi cunoaşte nici propria-i forţă și nici propriul electorat, lucrul acesta pe unii îi va decide să forțeze spre alegeri anticipate, iar pe alții - dimpotrivă. Liberalii d-lui Patriciu, beneficiari în perspectivă ai unei reuniuni cu P.N.L.-Quintus, par de acum decişi să recomande – inclusiv la Cotroceni - alegeri la toamnă. PNŢ-CD, în evident declin ca și ceilalţi .,pitici" din Convenţie, se vor ţine cu dinţii de scaunele de parlamentari. Devine evident că, după recentul eșec, Convenţia a mai primit o lovitură.

Pentru FSN Roman situaţia e acum cu mult mai grea. Care-i va mai fi electoratul, câți i-au mai rămas fideli – inutil de discutat! După eroarea de a fi concurat Convenţia la urne în toamnă, FSN a comis-o acum și pe aceea de a se fi apropiat de Convenţie pînă la contopire, pentru omul de pe stradă. Va intra domnul Roman în Convenţie? Dacă o va face, aceasta va fi nu atît pentru revivificarea ei, cît pentru tentativa de a o moşteni cu totul. Condusă de un domn Constantineseu tot mai şters și inutil, inspirată de cvasi-octogenarul domn Coposu, Convenţia părcă aşteaptă o mână tânără, ambiţioasă şi de fier!

Principalul obiectiv al opoziţiei - nominalizarea deschisă, precisă, a răspunderii actualei guvernări - nu a reuşit decât cu totul marginal! De ce? Pentru că vineri nu s-a discutat, ci s-a C.P.U.N-izat! Căderea în caragialescul primăverii lui 1990 a fost opera bardului de la Butimanu. Dar opoziţia a reacţionat total greşit! După ce a ieşit din sală, reventă, ea a acceptat „lupta deschisă", dar pe terenul unde o invitase alde Vadim! Încît, în locul unor dezbateri axate pe subiect, s-a căzut în trivial! În loc să se pună accentul pe sensibilizarea reformatorilor din guvern, din FDSN, s-a menţinut atacul contra „naţional"-comuniştilor, spre deliciul presei de scandal și - bănuim - al „democraţilor" maghiari! Încît, adunată de trompetele d-lui Vadim, Păunescu et. Co, eteroclita majoritate guvernamentală s-a mobilizat „cu totul exemplar"...

E de presupus că ecourile practice se vor decanta curând în partidele opoziţiei. La Congresul PAC, vor urma clarificări, iar dl. Tănase, lucid și pragmatic, a punctat de pe acum. La ţărănişti va continua probabil miza pe actuala strategie-letargie Coposu. În timp ce piticii Convenţiei, tot mai speriaţi de aplecarea spre alegeri generale anticipate a lupilor liberali, vor strînge rândurile în jurul mitului din toamnă - am numit Convenţia...

Între timp, în faţa Guvernului stau trei uriașe probleme. Aprobarea bugetului, negocierile cu FMI şi ridicarea subvenţiilor la 1 mai. La buget demagogia vadim-tudoristă va ceda locul specialiştilor. Iar printre ei cel mai temut este Marin Stelian (FDSN), fost adjunct la Finanţe sub Ceaușescu şi dușman jurat al politicii actuale a BNR. În condiţiile unei balanţe de plăți deficitare pentru '93 cu peste un miliard de dolari, acordul stand-by cu FMI este vital. Or, dl. Watson, delegatul FMI, a remarcat din capul locului inconsistenţa actualului program și proiect de buget. Contează mai puţin dacă are şi dreptate. Contează enorm însă faptul că, fără dînsul, nu se va obține miliardul de dolari! Cît despre subvenţii, nimic de comentat. Vom trăi atunci...

Între timp, lumea „politică" românească vine beată în Parlament (vezi dl. Marcu FDSN), cere psihiatrii pentru Vadim (opoziţia), ameninţă cu Securitatea (vezi cutare de la PRM), vrea procese de calomnie (vezi Radoff-PAC), se omoară pe culoare pentru ”Evenimentul zilei" de prînz, votîndu-şi cu cîteva zile mai înainte creşterea diurnei zilnice de la 200 la 3000 de lei!... La ce să ne aşteptăm? Indiferent de numărul bilelor albe sau negre, în faţa ţării se află un nesfîrşit număr de zile negre. Veleitățile, incompetenţa, fripturismul și nerușinarea fac ravagii în lumea ”politică” românească. Iar aceasta îţi oferă de toate, mai puţin competenţă, eficienţă, cinste şi decenţă.

Criza pare dominată. Încă. Dar o nouă izbucnire a sa se va face cu o forță direct proporţională cu a păcatelor cumulate pînă azi la vîrf, pe ambele versante: şi la guvernanţi, dar și la opozanți...

(articol scris de Corneliu Dida, apărut în ziarul Telegraf, anul II, nr. 50 (294), 22 martie 1993)