Ce mai face Noua Republică

Ieri a avut loc o şedinţă interesantă a Filialei Bucureşti – Noua Republică.

Partidul s-a format ca răspuns la întrebarea „Mai e cineva aici?”. Mai sunt oameni care văd în politică soluţii la problemele societăţii? NR a răspuns, pe fond, la întrebare, prin constituire, afilierea europeană, participarea la alegeri în alianţa ARD în 2012 şi apoi, singuri pe liste, în mai 2014.

Acum NR se află în etapa în care trebuie să răspundă la întrebarea „cum facem?” Cum poate un om să acceadă la putere în partid, iar apoi în conducerea locală sau în Parlament? Ce le garantează oamenilor care au competenţă, pasiune şi dorinţa de a face politică că intră într-un sistem meritocratic de selecţie? Care este drumul de la membru de partid la cel de candidat pe liste, pe un loc eligibil? Drumul onoarei, nu al cumpărării unui loc sau a unei poziţii de conducere, făcută pentru satisfacerea intereselor personale şi de gaşcă. 

Corupţia din politica românească porneşte de la corupţia din interiorul partidelor. Din partide provin oamenii care ajung să deţină funcţii de conducere în Stat. Dacă modul de promovare în partid este centralizat, nelegitimat prin vot sau fără respectarea principiilor integrităţii, partidele ajung rapid corupte şi vor propune acelaşi tip de candidat electoratului, cel care generează corupţie şi oligarhie în conducerea Statului. Pentru a ieşi din cercul vicios, sintetizat magistral de opinia publică în sloganul „toate partidele - aceeaşi mizerie”, în noul Statut este introdusă noţiunea de fair-play, ceea ce va permite intrarea în competiţia politică a oricui va dori să participe la alegeri. 

Două traiectorii le sunt propuse membrilor NR: activezi în partid şi candidezi pentru a intra în structurile de conducere sau te oferi să intri în competiţia internă pentru a ajunge candidatul NR într-un colegiu. Prin pregătire şi perfecţionare, evaluare periodică şi garantarea de către Comisia de Integritate a corectitudinii competiţiei, candidaţii vor avea parte de aceeaşi grilă de selecţie. Deci un preşedinte de filială şi oricine dintr-un organism de conducere al NR nu vor apărea pe listele de candidaţi; ei nu vor concura pe nimeni în procesul electoral. Roul preşedintelui de filială va fi să identifice candidaţi; el nu va dispune discreţionar de resursele organizaţiei, iar această postură va fi ocolită de un amator de sinecuri. 

Separarea funcţiilor de conducere din partid de traiectoria de candidat în alegeri reprezintă principala metodă de eliminare a corupţiei interne. Desemnarea cu un an înainte a candidaţilor în alegeri elimină traseismul. Pentru conducerea NR se vor face alegeri anuale. Pare un model ideal, dar el funcţionează în alte ţări, de ex. în SUA.

O comparaţie între Statutele partidelor din România aveţi în tabelul de aici. Singurele partide care şi-au structurat cele trei puteri din interior ca independente sunt NR şi UNPR. Diferenţa apare imediat – la NR controlul reciproc al celor trei puteri este garantat. [O observaţie: din Statutul partidului M10, rezultă că numirea membrilor Comisiei de Integritate se face de către preşedinte. Un singur om decide; dacă nu eşti în graţiile lui, nu ajungi în Comisie. E un Statut aproape identic cu al PSD şi PNL.]

Congresul Noii Republici din 19 sept. va stabili dacă noul Statut este preferabil celui din 2012, înregistrat la Tribunal. În aprilie 2015, după demisia preşedintelui fondator Mihail Neamţu şi plecarea multor membri, conducerea NR şi-a asumat greşelile, care au dus la abuzuri în partid, la eşecul din alegeri şi la diminuarea încrederii în partid, atât a membrilor, cât şi a electoratului. 

O parte dintre abuzuri sunt permise de însuşi Statutul deficitar, din 2012. (O comparaţie între vechiul şi noul Stat puteţi citi aici.) Modul de funcţionare al organizaţiei trebuie să fie de aşa natură încât să permită rezolvarea conflictelor din interior şi să ofere încredere. Cei care de-a lungul timpului au părăsit NR din cauza conflictelor fără cale de rezolvare statutară sau a deciziilor discreţionare ale puterii centrale s-ar putea întoarce acum.

Comisia de Reformă, organism nestatutar, are doar rolul de a organiza Congresul şi de a propune un Statut; nici membrii ei nici ai conducerii interimare nu au dreptul să candideze la Congresul din sept. În ultimii 25 de ani, nici un partid din România nu a mai procedat astfel după o criză internă. 

Chiar şi azi, legea partidelor omite transpunerea în interiorul partidelor a principiului separaţiei celor puteri într-o organizaţie politică, principiu confirmat de Curtea Constituţională şi de Avocatul Poporului. Cele trei puteri egale, ce se verifică reciproc, vor asigura o carieră corectă în partid oricui se va înscrie în NR. (Citiţi mai multe despre asta aici.)

La prima vedere pare că oferta politică din România se va îmbogăţi graţie legii prin care un partid poate fi înfiinţat numai cu 3 membri. Unii speră că astfel PSD se va sparge, dar şansele sunt minimale. Legea e defavorabilă doar partidelor de dreapta deoarece asocierea oamenilor corecţi rămâne foarte complicată; apariţia multor partide de dreapta va compromite şi mai mult acest curent, mai ales în perspectiva alegerilor din 2020. PSD chiar are nevoie de mai multe partiduleţe care să ia electorat de la PNL şi PDL.

Modelul politic din România a produs rezultate doar pentru ceea ce numim, în mare, stânga politică. Două treimi din populaţie nu mai vine la vot. Unii nu vor mai veni niciodată. Cum îi atragi pe ceilalţi, cînd te declari un partid de dreapta? NR oferă acum o procedură care să permită afirmarea oamenilor competenţi şi cinstiţi în politică. Şi în noul Statut, partidul apără „valorile şi principiile liberalismului clasic, ale creştin-democraţiei şi ale conservatorismului modern”. Oamenii cu simpatii de dreapta au acum un vehicul şi un mecanism prin care îşi pot pune în aplicare ideile. Pentru mine, Noua Republică a fost şi este o oportunitate.