Motivaţiile unei noi "revoluţii" la Chişinău

(un articol de Claudiu Târziu, sursa: Formula As)

La Chişinău, ca şi la Bucureşti, mafia po­li­tico-economică este transpartinică, iar corupţia - endemică. 

După şase ani de la marile ma­ni­fes­taţii de protest din aprilie 2009, care s-au sol­dat cu arestări, maltratări şi morţi din rândul de­monstranţilor şi au grăbit debarcarea de la pu­tere a comuniştilor, nimic fundamental nu pare să se fi schimbat. 

Partidul Co­mu­niş­tilor este, de facto, în coa­liţia de guvernare "pro-euro­peană", ba a impus şi premierul, jaful banului public se petrece în­tr-un ritm la fel de alert, in­tegrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană continuă să fie un deziderat îndepărtat. Aşa încât uriaşul miting desfăşurat du­minică, 3 Mai, în Piaţa Marii Adunări Naţio­nale, la care au participat 50.000 de persoane, este nu numai pe deplin justificat, ci şi un semn de sănătate morală a poporului. Organizaţi de un grup de ONG-uri, reunite sub numele Plat­for­­ma Civică "Demnitate şi Adevăr", demons­tranţii au cerut: anchetarea serioasă a crimelor co­mise de guvernanţi în aprilie 2009, declan­şarea în fapt, nu doar în vorbe, a luptei împotriva corupţiei, recuperarea zecilor de miliarde de lei devalizate din Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, demisia politicienilor care au fost implicaţi sau au tolerat acte de corupţie, pedepsirea exemplară a tuturor vinovaţilor de fărădelegi, accelerarea procesului de aderare la UE. Manifestaţii similare au mai avut loc la Chişinău, începând cu luna martie a.c., dar cu un număr incomparabil mai mic de participanţi, de doar câteva mii, şi, prin urmare, cu un ecou mai redus. Coaliţia minoritară de guvernământ "Ali­anţa pentru o Moldovă Europeană" (Parti­dul Liberal Democrat şi Partidul Democrat, susţinute în Parlament de Partidul Comuniştilor) are mari probleme de credibilitate, pentru că a con­tinuat să facă exact ce le reproşa comuniş­tilor, pe când aceştia erau la putere, în perioada 2001 - 2009. Iar reacţiile sale la protestele cetă­ţenilor demonstrează că încă nu conştientizează primejdia în care se află. O serie de politicieni din PLD şi PD au recunoscut că revendicările oamenilor sunt îndreptăţite, dar au atras atenţia că în spatele protestelor pot fi anumite interese politice. Cu siguranţă aşa e: sunt interesele le­gi­time ale cetăţenilor moldoveni. Premierul Chiril Gaburici a convocat guvernul în şedinţă de ur­genţă, în seara mitingului, şi a cerut instituţiilor de forţă "să monitorizeze şi să ţină sub control ordinea publică, pentru a nu admite violenţe şi dezordine în masă, periclitarea funcţionării ins­ti­tuţiilor de stat şi potenţialele încercări de van­dalizare sau devastare a sediilor şi edificiilor". El a promis, totodată, că se va întâlni cu repre­zentanţii demonstranţilor pentru negocieri, dar a renunţat când aceştia au insistat să vină la Biblioteca Naţională - un apropo străveziu la lipsa de studii a şefului Executivului.

Drept urmare, liderii Platformei "Demnitate şi Adevăr" au anunţat că vor relua protestele peste două săptămâni, dacă guvernul nu le va în­deplini solicitările. Rămâne de văzut cum va răs­punde Cabinetul Gaburici în privinţa mă­surilor anticorupţie cerute. Deocamdată, la pre­siu­nea străzii, şeful Parlamentului moldovenesc, Andrian Candu, a publicat raportul societăţii americane de audit Kroll, care a fost angajată de Banca Naţională, pentru a descoperi cine sunt autorii "jafului secolului", de 750.000 de euro, din trei bănci locale, un raport care îl indică drept principal beneficiar pe tânărul magnat Ilan Shor (n. 1987, Tel Aviv), care a fost ajutat în manevrele sale de politicieni şi înalţi funcţio­nari ai statului moldovenesc. În aceste condiţii, nu e clar dacă şi cine va fi sacrificat pentru a da sa­tis­facţie mulţimii.

În concluzie, la Chişinău, ca şi la Bucureşti, al­ternanţa la putere Stânga - Dreapta nu pare a (mai) fi soluţia pentru ieşirea din criza politică, până ce partidele nu vor fi curăţate de mafioţi. Da­că la Bucureşti Justiţia se străduieşte să re­se­teze clasa politică, la Chişinău - unde nu există această perspectivă -, încearcă să o facă strada.