Pentru Marşul pentru viaţă, ce
are loc ca în fiecare an în preajma Sărbătorii Bunei Vestiri, anul acesta s-au
mobilizat organizaţii non-guvernamentale din 18 oraşe din România. Marşul are
ca scop afirmarea dreptului la viaţă al persoanelor începând încă de la
momentul concepţiei şi susţinerea familiei tradiţionale şi a valorilor
acesteia, ca temelie pentru o societate solidă şi sănătoasă. Principalul
organizator este Asociaţia Pro Vita pentru născuţi şi nenăscuţi, ce
funcţionează din 1990 şi are filiale în mai multe judeţe; la mişcarea pro vita
s-au alăturat de-a lungul timpului şi alte asociaţii, profesionale şi de
diferite confesiuni.
În România avortul a fost legalizat pentru prima oară în 1957. De atunci
s-au înregistrat peste 22 mil. avorturi, atât după decretul din 1966, cât şi
după 1990. Susţinătorii mişcării pro vita se simt supravieţuitori ai
legalizării avortului. Ei apără drepturile copilului nenăscut, educarea
tinerilor în acord cu morala creştină şi fac lobby pentru o legislaţie pro
familie. Glasul lor începe să fie auzit şi de Parlament. În noul Cod Civil definiţia
familiei este acum clară. De curând a fost adoptată legea pentru combaterea
violenţei în familie şi se află în dezbatere legea pentru consilierea femeii
însărcinate, asemănătoare cu a altor ţări din UE, şi legea pentru copiii
născuţi fără viaţă, care în prezent nu au identitate civilă, nu pot beneficia
de serviciu religios şi nu pot fi înhumaţi.
La Marşul din Bucureşti au
participat peste o mie de persoane, recordul de până acum pentru capitală.
Traseul a fost Biserica Kreţulescu-Calea Victoriei-bulevardul Naţiunilor Unite
până în faţa Camerei Deputaţilor. S-a strigat doar lozinca Suntem în viaţă. Suntem pentru viaţă. Dreptul la viaţă. Organizatorii
au împărţit pliante despre riscurile avortului, prea puţin cunoscute şi despre
care femeilor nu li se vorbeşte nici în cabinetele medicale: infertilitatea,
tulburările psihice şi cancerul (www.avort.ro).
S-au purtat bannere cu imagini ale copilului aflat în pântece, numit acum produs
de concepţie în cadrul manipulării lingvisice şi juridice care exclude
aspectul religios. Alţi termeni care devalorizează realitatea sunt întreruperea voluntară de sarcină, în loc de avort, pacienta, în loc
de gravidă, şi reducţia embrionară în loc de selectarea
unui embrion.
M-a impresionat un licean ce purta o hârtie pe care scria Votează viaţa! Criza demografică, şi
celelalte crize, sunt consecinţe ale crizei morale. Mişcarea pro vita nu îşi
propune o revoluţie sau o contrarevoluţie la descreştinarea impusă la noi în
ţară de regimul comunist, ci restaurarea modului de viaţă creştin, singurul
care ar permite supravieţuirea societăţii româneşti. La nivel civic asociaţiile
de dreapta au fost, sunt şi vor mai fi eficiente; acum ar fi necesar ca oamenii
de dreapta să se organizeze şi politic. Peste câţiva ani liceanul va avea drept
de vot.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul dvs. așteaptă moderarea.